Manifestațiile de sâmbătă din Franța, care au reunit sute de mii de participanți, s-au încheiat cu un bilanț de peste 1.200 de persoane arestate. Evenimentele, marcate de confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri și jafuri, au avut loc în numeroase orașe din țară. Premierul Sébastien Lecornu a raportat că în timpul acestor acțiuni de protest au fost răniți 150 de polițiști, în timp ce autoritățile au condamnat atacurile asupra clădirilor publice și a magazinelor.
În orașul Limoges, un incendiu provocat de un grup de manifestanți mascați a afectat grav primăria, o clădire cu o vechime de 143 de ani. Prefectul Maurice Barate a descris situația drept „o catastrofă pentru patrimoniu”, explicând că acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii vestice. Conform declarațiilor sale, aproximativ două treimi din exteriorul clădirii de patrimoniu au dispărut deja în urma incendiului.
Violențele s-au extins și în Marsilia, unde manifestanții au folosit bariere de securitate smulse de pe stradă pentru a ataca intrarea în primărie. Unii protestatari au reușit să pătrundă pentru scurt timp în clădirea municipalității, unde unul dintre aceștia a desenat cu spray simbolul anarhiei pe un perete. Poliția a intervenit rapid pentru a evacua persoanele care au ocupat spațiul administrativ.
În Paris, zona Pieței Republicii a fost martorul unor confruntări dure, unde poliția a utilizat gaze lacrimogene împotriva unor grupuri îmbrăcate în negru. Aceștia au aruncat cu pietre din pavaj și artificii, atacând o bancă și jefuind un magazin de articole sportive. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare, un magazin Lacoste și un magazin de telefoane mobile, în timp ce grupuri de protestatari au încercat să intre în Galeriile Lafayette.
Președintele Emmanuel Macron a condamnat ferm aceste acte de distrugere, afirmând că persoanele responsabile vor fi urmărite penal. Macron a subliniat că nu există loc pentru violență în Republică și că forțele de ordine au sprijinul său pentru a garanta dreptul la manifestație, fără a permite haosul. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris participanții violenți ca fiind „infractori oportuniști” care au profitat de ocazie pentru a comite jafuri.
Aceste proteste actuale au început luna trecută în școlile din suburbiile sărace din nordul Parisului, ca reacție la lipsa profesorilor și degradarea clădirilor școlare. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, fiind susținută de Confederația Generală a Muncii (CGT), care solicită salarii și pensii mai mari. Mobilizarea de sâmbătă a fost încurajată pe rețelele sociale prin apeluri de relansare a mișcării vestelor galbene, apărută în 2018.
