Franța traversează o perioadă de instabilitate majoră după o zi de proteste de amploare, marcate de jafuri, incendii și confruntări violente cu forțele de ordine. Bilanțul oficial indică peste 2.000 de persoane reținute și aproximativ 600 de răniți în rândul polițiștilor și al echipelor de intervenție. Guvernul francez s-a reunit duminică, 18 octombrie, pentru consultări de criză, în timp ce președintele Emmanuel Macron pregătește un mesaj televizat pentru restul serii.
Mobilizarea care a pornit inițial de la problemele din sistemul de învățământ s-a extins rapid la nemulțumiri legate de costul vieții. În Paris, Bordeaux, Nisa și Marsilia, grupuri de persoane au ridicat baricade și au provocat incendii, printre care și la primăria din Limoges. Pe lângă distrugerile de clădiri publice și stații de transport, persoane mascate au profitat de haos pentru a sparge vitrine și a jefa magazine, în timp ce zeci de mii de oameni au participat la marșuri pașnice.
Situația a generat tensiuni politice intense, politicienii de stânga și de extremă dreaptă cerând demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez. Acesta a respins acuzațiile, afirmând că „Republica nu va cedea” și atribuind violențele unor grupuri de extremă stângă și unor infractori. În ceea ce privește numărul manifestanților, autoritățile estimează că sâmbătă au fost 550.000 de oameni în întreaga țară, însă organizatorii susțin că cifra reală a fost de circa 800.000 de participanți.
În sistemul educațional, liceenii protestează împotriva unui orar prea încărcat, a lipsei profesorilor și a unui sistem de admitere la universitate considerat netransparent. Pentru a calma situația, guvernul a anunțat că va mobiliza încă 3.000 de profesori suplinitori și a renunțat la majorarea taxelor de înscriere la universitate. Totodată, Confederația Generală a Muncii a susținut protestele, solicitând salarii mai mari, pensii mai generoase și o reducere a prețurilor la bunuri.
Reacțiile internaționale au fost aprinse, președintele american Donald Trump postând pe Truth Social că violențele sunt cauzate de imigrație. Această afirmație a fost susținută și de JD Vance pe platforma X, însă autoritățile franceze nu au atribuit incidentele imigranților. În paralel, tensiunile economice au provocat manifestări similare și în alte țări europene, precum Italia, Spania, Portugalia sau Albania, unde cetățenii protestează împotriva scumpirilor și a crizei locuirii.
Aceste evenimente de instabilitate socială reflectă o perioadă dificilă pentru Franța, în contextul unor atacuri politice constante. Înainte de discursul său către națiune, Marine Le Pen a criticat direct administrația actuală, descriind situația ca fiind rezultatul unei „putere macronistă epuizată”. Tensiunile de pe străzile orașelor franceze vin într-un moment în care guvernul încearcă să echilibreze cerințele educaționale cu presiunea economică crescută.
