Franța a fost martorul unor manifestații de amploare sâmbătă, 17 octombrie, care au degenerat în confruntări violente, jafuri și incendii în mai multe orașe importante. Între 550.000 și 800.000 de persoane au participat la aceste proteste organizate pe fondul nemulțumirilor legate de deteriorarea serviciilor publice și de creșterea costului vieții. Evenimentele au provocat o mobilizare masivă a forțelor de ordine în numeroase localități.
Ministrul de interne, Laurent Nuñez, a raportat că aproximativ 550.000 de persoane au participat la cele 110 manifestații desfășurate la nivel național, dintre care 110.000 de persoane s-au aflat doar la Paris. Totuși, organizatorii protestelor oferă cifre mai mari, estimând că numărul total al participanților a ajuns la 800.000 de oameni. În cursul zilei, autoritățile au reținut aproximativ 400 de persoane, majoritatea fiind adulți, în urma violențelor de pe străzi.
La Paris, amploarea distrugerilor este considerabilă, primarul socialist Emmanuel Grégoire avertizând că bilanțul pagubelor va fi extrem de ridicat după ce străzi întregi au fost devastate sistematic. Situații de haos au fost înregistrate și în orașe precum Lille, Marseille și Lyon, unde manifestațiile au fost însoțite de distrugeri de bunuri. În Marsilia, un grup de manifestanți mascați a reușit să intre în primărie, pictând un simbol anarhist pe un perete înainte de intervenția poliției.
În Bordeaux, reședința oficială a prefectei departamentului Gironde a fost vandalizată, ceea ce a impus mobilizarea unității de elită a poliției franceze, RAID. O situație critică a avut loc la Limoges, unde clădirea primăriei a fost incendiată de un grup de indivizi, forțând pompierii să intervină pentru a proteja imobilul istoric. Ministrul de interne a atribuit o parte importantă a acestor atacuri asupra instituțiilor publice și magazinelor unor grupări de extremă stângă.
Violențele au provocat și răniți grav, printre care un manifestant din Saint-Étienne care și-a pierdut o mână după explozia unei grenade utilizate de poliție. Președintele Emmanuel Macron a condamnat ferm aceste acțiuni, avertizând că statul va identifica și va sancționa penal persoanele responsabile pentru jafuri și distrugeri. Liderul de la Élysée a subliniat că instituțiile democratice nu vor fi subminate și că statul va răspunde ferm la orice tentativă de a provoca haos.
Aceste manifestări au loc într-un context de tensiune socială accentuată, în care nemulțumirile privind puterea de cumpărare s-au amplificat semnificativ. Această mobilizare, care reunește elevi, studenți, sindicaliști și susținători ai mișcării vestelor galbene, apare într-un moment în care rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie. Tensiunile sociale rămân un factor de risc major în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.
