Alegătorii din Elveția au respins duminică, printr-o majoritate de 71%, o inițiativă populară care propunea consolidarea strictă a neutralității țării. Proiectul, susținut de forțele naționaliste, urmărea modificarea Constituției Federale pentru a impune o neutralitate absolută, care ar fi blocat aplicarea unor măsuri restrictive împotriva unor state terțe. Rezultatul votului permite Executivului de la Berna să mențină în continuare o politică externă flexibilă și ancorată în normele internaționale actuale.
Propunerea legislativă a fost lansată de organizația Pro Suisse și a beneficiat de sprijinul Uniunii Democratice de Centru (UDC). Obiectivul principal al acestui demers era introducerea unor reguli care să interzică Elveției aplicarea oricăror sancțiuni economice, cu excepția celor luate la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, textul propus ar fi interzis orice formă de parteneriat sau de exerciții comune desfășurate cu organizațiile militare internaționale, limitând astfel implicarea țării în structurile de securitate.
Conform datelor furnizate de institutul de cercetare gfs.bern, proiecțiile realizate imediat după închiderea secțiilor de vot au confirmat un eșec major pentru susținătorii izolării. Nu mai puțin de 71% dintre alegători au votat împotriva inițiativei, refuzând ideea de a se baricada în spatele unui zid de izolare diplomatică. Această decizie a fost privită de critici ca o respingere a unei viziuni care ar fi putut favoriza indirect Rusia, în contextul conflictului actual.
După anunțarea rezultatului, deputata socialistă Laurence Fehlmann Rielle a salutat decizia cetățenilor, afirmând că Elveția rămâne angajată într-o politică de neutralitate care permite poziționarea în lume și aplicarea sancțiunilor. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a susținut că neutralitatea a fost întotdeauna utilizată cu un anumit grad de flexibilitate. El a subliniat că acest principiu nu înseamnă că statul se uită în altă parte atunci când apar încălcări ale normelor internaționale.
În perioada recentă, paradigma neutralității elvețiene a fost influențată de contextul geopolitic, inclusiv de rolul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU ocupat în anii 2023 și 2024. Deși principiul neimplicării în conflicte armate este garantat de Constituția din 1848, Elveția a ales să preia pachetele de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei. Această evoluție a permis și o colaborare tehnică punctuală cu structurile NATO, fără a solicita însă aderarea oficială la alianță.
Decizia votată de electoratul din Confederația Alpină vine într-un moment în care sondajele de opinie indicau deja o tendință defavorabilă propunerii de oprire a sancțiunilor împotriva Rusiei și a încetării colaborării cu NATO. Prin acest referendum, cetățenii au ales să mențină solidaritatea cu partenerii europeni și să asigure continuitatea dreptului internațional în cadrul politicii externe a statului.
