Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le acorda asistență financiară de urgență. Această măsură este necesară pentru a combate creșterea prețurilor la energie și alte șocuri economice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a oferit aceste detalii într-un interviu acordat Reuters, subliniind necesitatea de a proteja economiile în curs de dezvoltare împotriva instabilității globale.
Ajay Banga a avertizat că aceste economii se confruntă cu presiuni majore, generate de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor. La aceste dificultăți se adaugă dobânzile ridicate și perspectiva unui fenomen climatic El Niño de intensitate excepțională. Deși economia mondială a arătat o reziliență relativ ridicată datorită investițiilor în inteligența artificială și ajustărilor la nivelul ofertei de petrol, instituția anticipează că necesarul de finanțare va crește semnificativ în lunile următoare.
Instituția ar putea mobiliza între 50 și 60 de miliarde de dolari, sumă care include fondul inițial de 25 de miliarde de dolari și alte 35 de miliarde de dolari prin redirecționarea resurselor. Dacă situația economică se va deteriora suplimentar, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari. Această capacitate de finanțare ar depăși suma de 70 de miliarde de dolari care a fost acordată în timpul pandemiei.
Presiunile financiare sunt accentuate de faptul că țările în curs de dezvoltare au de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. Din această sumă masivă, o treime reprezintă exclusiv dobânzi. Bugetele publice ale acestor state sunt deja slăbite de cheltuielile din perioada pandemiei și de inflația provocată de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce face ca costurile împrumuturilor să fie extrem de ridicate.
Banca Mondială implementează mecanisme prin care statele pot înlocui datoriile vechi și mai scumpe cu finanțări noi, mai ieftine, susținute de garanții. Ajay Banga a menționat că există 14 sau 15 proiecte în pregătire pentru acest scop, similar cu operațiunile deja realizate în Angola și Coasta de Fildeș. Economiile economisite prin reducerea costurilor datoriei vor fi direcționate către domenii critice, precum educația, sănătatea, alimentarea cu apă și programele de protecție a mediului.
Contextul geopolitic actual este marcat de tensiuni constante, inclusiv de conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a generat inflație și instabilitate energetică. În timp ce anumite regiuni, precum America Latină și Caraibele, au atras volume mari de capital privat, alte zone rămân vulnerabile. România este inclusă în lista primelor zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Banca Mondială, alături de state precum Brazilia, India sau Turcia.
