Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a dezvăluit marți detalii despre conflictele interne apărute în cadrul partidului său. Acesta a declarat că el și alți colegi din PNL au intrat în conflict direct cu președintele formațiunii, Ilie Bolojan, în cadrul unor ședințe oficiale. Disputele au vizat lipsa de investiții în exploatarea metalelor neferoase, un domeniu pe care liberalii îl considerau strategic pentru autonomia europeană.
Rareș Bogdan a explicat faptul că a fost unul dintre membrii care i-au solicitat explicații lui Ilie Bolojan în timpul întâlnirilor de partid. Conform europarlamentarului, aceste confruntări au fost purtate într-un mod civilizat și au fost întotdeauna susținute de argumente concrete. Tensiunile au fost atât de mari încât Rareș Bogdan a susținut că a fost dat afară din ședință din cauza poziției sale critice.
Lista colegilor care s-ar fi implicat în aceste discuții este extinsă, Rareș Bogdan menționând că nu a fost singurul care a ridicat probleme. Printre persoanele care ar fi confruntat președintele PNL se numără Florin Cîțu, Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Alin Tișe, Adrian Veștea, Toma Petcu și Nicoleta Pauliuc. Aceștia ar fi solicitat în mod repetat de ce nu se investește în dezvoltarea exploatărilor de metale neferoase din România.
În cadrul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” de la Gândul, europarlamentarul a relatat și un dialog cu comisarul european Stéphane Séjourné. Rareș Bogdan susține că i-a vorbit acestuia despre resursele minerale din subsolul României, primind un răspuns surprinzător. Stéphane Séjourné l-ar fi calificat drept „nebun”, subliniind că, deși România deține metale neferoase în cantități masive, Europa continuă să depindă de importurile din China.
Rareș Bogdan a criticat dur lipsa de promovare a investițiilor în acest sector vital pentru securitatea resurselor. El a cerut ca responsabilii să fie întrebați direct de ce se preferă dependența de China în locul exploatării proprii. Europarlamentarul a insistat că România are un potențial imens care nu este utilizat, generând astfel o vulnerabilitate economică și strategică pentru întregul continent european.
Contextul securității resurselor este unul critic în actualul climat geopolitic, în care accesul la materii prime este esențial pentru stabilitatea economică. Dependența de furnizori externi, precum China, reprezintă o provocare pentru autonomia strategică a Uniunii Europene. În acest cadru, dezvoltarea capacităților de extracție și procesare a metalelor în statele membre devine o prioritate pentru reducerea vulnerabilităților externe.