Prețurile la alimentele de pe piețele globale ar putea înregistra o creștere de 18% în perioada 2025-2027. Această evoluție negativă este estimată de Banca Mondială și este determinată de perturbările în aprovizionare cauzate de conflictele militare, precum și de riscurile climatice legate de fenomenul El Niño. Situația este agravată de faptul că piețele materiilor prime sunt lovite simultan de mai multe șocuri majore, ceea ce pune în pericol securitatea alimentară globală.
Sectorul energetic va experimenta o creștere a prețurilor de 32% în anul 2026, sub influența directă a războiului din Orientul Mijlociu. Conform prognozelor publicate miercuri de instituția cu sediul la Washington, scumpirea energiei va genera un efect de domino asupra costurilor de producție și transport. Acest fenomen va amplifica presiunile asupra prețurilor alimentelor, afectând în mod special țările cu venituri mici și gospodăriile vulnerabile care se confruntă deja cu o povară ridicată a datoriilor.
Cotațiile petrolului Brent sunt supuse unor fluctuații semnificative, prețul mediu putând crește de la 69 de dolari pe baril în 2025 la 91 de dolari în 2026. Dacă un scenariu de reluare a războiului împotriva Iranului ar avea loc după alegerile intermediare din Statele Unite, prețul Brent ar putea atinge 105 dolari pe baril în 2027. Într-o astfel de circumstanță, prețurile alimentelor ar putea fi cu încă 12% mai mari decât în scenariul de bază prevăzut de economiști.
Oferta globală de petrol ar putea suferi o scădere de 5,2% în 2026, ceea ce reprezintă cel mai accentuat declin din ultimii 40 de ani, cu excepția anului 2020. În același timp, cererea globală de petrol ar urma să scadă cu 2,5% pe măsură ce prețurile ridicate îi determină pe consumatori să își limiteze consumul. Această scădere a cererii ar putea compensa parțial reducerea ofertei, însă riscul unor noi creșteri ale cotațiilor rămâne prezent pe piețele internaționale.
Agricultura va fi lovită direct de creșterea costurilor cu îngrășămintele, care ar putea crește cu 14% în anul 2026. Pe de altă parte, metale precum aluminiul, cuprul și staniul ar putea atinge niveluri record, cu o creștere de aproximativ 25% în 2026. Această evoluție este alimentată de cererea venită din partea producătorilor de echipamente pentru energie regenerabilă, a centrelor de date pentru inteligența artificială și a industriei vehiculelor electrice, majorând cheltuielile pentru infrastructură.
Raportul Băncii Mondiale a fost lansat cu două zile înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai celor mai mari 20 de economii ale lumii, programată la Atlanta, în statul american Georgia. Discuțiile de la această întâlnire vor aborda conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, evenimente care continuă să influențeze stabilitatea piețelor internaționale de materii prime și să afecteze lanțurile globale de aprovizionare.
