Bursa americană a înregistrat, pe 5 noiembrie, una dintre cele mai mari scăderi zilnice din perioada recentă. Indicele Nasdaq a cedat 5,5%, în timp ce companiile din cadrul S&P 500 au pierdut împreună 2.900 de miliarde de dolari din valoarea de piață. Această prăbușire a fost accentuată de o scădere de 12,2% a indicelui producătorilor de cipuri, marcând cel mai negativ rezultat zilnic din anul 2020, cu repercusii imediate asupra piețelor din Asia și Europa.
Instabilitatea a fost alimentată de deciziile politice recente din Statele Unite. La alegerile din 3 noiembrie, alegătorii din 41 de jurisdicții au votat restricții pentru centrele de date, clădirile esențiale pentru funcționarea inteligenței artificiale. În 40 de jurisdicții au fost aprobate moratorii sau alte limitări ale construcțiilor. Deoarece circa 40% din capacitatea planificată de centre de date se află în state care au impus deja pauze, riscul de a nu putea construi active necesare pentru plata datoriilor a crescut semnificativ.
Sectorul inteligenței artificiale este puternic finanțat prin datorii noi, ceea ce amplifică riscul sistemic. Marile companii de cloud investesc peste 700 de miliarde de dolari în 2026, iar partea acoperită de datorie a crescut de la 9% în 2024 la 32%. Aproape unul din cinci dolari împrumutați anul acesta, sub formă de obligațiuni cu rating de investiții, a fost direcționat către emitenți legați de inteligența artificială. Un centru de date care nu poate fi construit sau alimentat nu poate genera venitul necesar pentru rambursarea creditelor.
Profitabilitatea sectorului este sub semnul întrebării din cauza modului în care sunt raportate câștigurile. Deși semiconductorii și software-ul au avut un randament al capitalului de 28,3% în 2025, o parte din aceste profituri sunt de natură contabilă. Companii precum Microsoft și Oracle împart costul serverelor pe o perioadă de până la șase ani, însă criticii susțin că un cip rămâne util doar între unu și trei ani. Dacă aceste estimări sunt corecte, costul anual real al serverelor ar putea fi de două până la șase ori mai mare decât cel raportat.
Situația este similară și în China, unde indicele STAR50, reprezentând companiile de inteligență artificială și semiconductori, a scăzut cu 40% în mai puțin de patru luni. Deși statul chinez dirijează finanțarea către companiile susținute, cererea de credit rămâne slabă, similar cu criza imobiliară. În China, creditul nu s-a oprit, dar procesul de alocare a trecut de la criteriul dobânzii la prioritățile impuse de stat, ceea ce reflectă o schimbare fundamentală în modul în care funcționează sistemul financiar.
Evoluția piețelor financiare globale este influențată de dinamica dintre creșterea costurilor de capital și randamentul investițiilor. În contextul actual, inflația americană este de 3,7%, iar prețul petrolului Brent a scăzut la aproximativ 100 de dolari pe baril după alegeri. Totuși, menținerea unor prețuri ridicate ale energiei ar putea împiedica Rezerva Federală să scadă dobânda, limitând astfel capacitatea de remediere a unei eventuale recesiuni economice și a blocajelor de credit.
