Economia mondială se confruntă cu un deficit de finanțare estimat la aproximativ 30.000 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2030, conform unui raport publicat de grupul bancar spaniol Santander. Analiza indică faptul că necesarul total de investiții la nivel global pentru acești ani va ajunge la circa 50.000 de miliarde de euro. Diferența dintre resursele disponibile și cererea de capital este uriașă, reprezentând echivalentul a 33.600 de miliarde de dolari necesari pentru dezvoltarea sectoarelor cheie.
Cea mai mare parte a acestui deficit financiar, evaluată între 22.000 și 26.000 de miliarde de euro, este direcționată către combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora. Investițiile prioritare vizează extinderea capacităților de energie regenerabilă, dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, electrificarea economiei și consolidarea rețelelor electrice. Pe lângă climat, alte direcții majore de cheltuieli pentru perioada următoare sunt inteligența artificială și industria de apărare, care solicită fluxuri constante de capital.
În cadrul unei conferințe bancare internaționale de la Madrid, președintele executiv al Santander, Ana Botín, a cerut autorităților europene crearea unor condiții mai favorabile pentru stimularea creșterii economice. Aceasta a subliniat că Europa are nevoie de un sistem bancar construit pentru creștere, nu doar pentru stabilitate, insistând pe necesitatea unei utilizări mai eficiente a economiilor continentului. Ana Botín a menționat că, deși gospodăriile europene dețin o avere financiară netă de 32.000 de miliarde de euro, aproape jumătate din fonduri sunt investite în afara Europei, în principal în Statele Unite.
Pe lângă nevoile de investiții, raportul avertizează că îmbătrânirea populației va pune o presiune suplimentară pe bugetele publice prin creșterea cheltuielilor pentru pensii și sănătate. În același context, Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, a avertizat că nivelul ridicat al datoriei reprezintă un risc major. Ea a precizat că costul serviciului datoriei devine sufocant pentru guverne, companii și gospodării, în condițiile în care inflația contribuie la creșterea ratelor dobânzilor.
Pentru a acoperi aceste nevoi financiare, Santander consideră că este esențială o cooperare mai strânsă între sectorul public și cel privat. Băncile vor juca un rol crucial în mobilizarea capitalului și în finanțarea companiilor pentru a asigura tranziția necesară. Subiectul finanțării tranziției climatice, cu un accent deosebit pe economiile în curs de dezvoltare, va fi abordat și la conferința ONU privind schimbările climatice, care urmează să înceapă pe 9 noiembrie în Antalya, Turcia.
Evoluțiile economice globale sunt adesea influențate de politicile monetare ale marilor bănci centrale și de nivelul datoriei publice. În perioadele de inflație ridicată, costul împrumuturilor crește, ceea ce poate încetini investițiile în proiecte de infrastructură și tehnologie. Această dinamică afectează direct capacitatea statelor de a finanța tranziția verde și de a susține serviciile sociale necesare populațiilor cu vârste înaintate.
