Regiunea Orientului Mijlociu este anticipată să devină motorul principal al creșterii economice la nivel global în anul 2027. Această evoluție este susținută de o redresare economică după războiul din Iran, care ar trebui să permită revenirea producției și a exporturilor de energie. Totuși, această prognoză optimistă este condiționată de revenirea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz la nivelurile de dinaintea conflictului, conform datelor prezentate de visualcapitalist.com.
Irak, Qatar și Kuweit vor domina clasamentul economiilor cu cea mai rapidă expansiune, fiecare dintre aceste țări urmând să înregistreze o creștere de peste 17% în 2027. Această performanță vine după perioade de contracție severă în anul 2026, când Irak a înregistrat o scădere de -16%, Qatar de -15,6%, iar Kuweit de -16,7%. FMI estimează că transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz se va relua treptat începând cu luna martie 2027, revenind la condițiile anterioare războiului până în octombrie.
În afara regiunii menționate, Guyana ocupă locul al patrulea în clasamentul creșterii, cu o rată de +16,8%, datorită extinderii producției de petrol offshore. Alte economii cu ritmuri ridicate sunt Vietnam, cu o creștere de +7,5%, și India, cu +7%, ambele fiind susținute de consumul intern și de exporturile din sectorul prelucrător. Pe de altă parte, Bolivia, Guineea Ecuatorială și Haiti sunt singurele economii pentru care se preconizează o contracție reală în anul 2027.
Economiile avansate se regăsesc în partea de jos a clasamentului, cu Italia, Franța și Japonia estimându-se că vor avea o creștere de sub 1%. Germania și Regatul Unit vor înregistra expansiuni de doar 1,1%, respectiv 1,2%, în timp ce zona euro ar urma să aibă o creștere de 1,2% în 2027. Presiunea competitivă din partea exportatorilor chinezi și costurile ridicate ale energiei sunt factori care frânează activitatea industrială și consumul în Europa.
FMI avertizează că statele europene trebuie să accelereze creșterea sau să reducă împrumuturile pentru a menține datoria pe o traiectorie sustenabilă. Aproximativ trei sferturi din țări vor avea nevoie de reforme structurale și de măsuri de reducere a deficitului de aproximativ 3,5% din PIB. Un sfert din statele europene vor avea nevoie de măsuri de consolidare de peste 5% din PIB, un nivel care ar putea fi dificil de implementat în contextul actual.
Situația fiscală din Europa este marcată de creșterea datoriei publice, care ar putea ajunge la 85,3% din PIB pentru întreaga UE în 2027. În zona euro, datoria este estimată să atingă 91,2% în 2027, de la 88,7% în 2025. Această presiune financiară este accentuată de cheltuielile pentru apărare, tranziția energetică și îmbătrânirea populației, factori care obligă guvernele să regândească activitatea economică și să implice mai mult sectorul privat.
