Uniunea Europeană și China au ajuns la un acord privind vânzarea de vehicule hibride, după două zile de negocieri intense desfășurate la Beijing. Această înțelegere vizează moderarea exporturilor de autovehicule hibride din partea Chinei către piața europeană, într-un efort de a reduce deficitul comercial masiv. Negocierile au avut loc între comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și ministrul comerțului chinez, Wang Wentao, pe parcursul zilelor de joi și vineri.
Comisarul Maroš Šefčovič a descris acest rezultat ca fiind o premieră mondială, subliniind că China a acceptat să își modereze exporturile fără a trece prin procedurile prealabile de investigații comerciale. Acordul deschide perspectiva unei reduceri a exporturilor chineze de autovehicule hibride cu mai mult de jumătate. Maroš Šefčovič a recunoscut că obținerea acestui rezultat a fost un proces extrem de dificil, dar a considerat că decizia este echitabilă și respectă metodologia OMC.
Presiunea pentru acest pas a venit din cauza situației critice în care se află industria auto europeană, care se confruntă cu un deficit comercial ce depășește 1 miliard de euro pe zi. Datele oficiale arată că importurile de vehicule hibride reîncărcabile (PHEV) în UE au crescut cu 86% în perioada ianuarie-septembrie, în timp ce prețurile acestora au scăzut cu 20%. În prezent, peste jumătate dintre aceste vehicule provin din China, iar pentru anul 2025, ponderea chineză în importurile de tip PHEV era de 30% ca valoare.
Ministerul Comerțului din China a confirmat înțelegerea, precizând că aceasta a fost obținută în conformitate cu normele OMC, deși nu a oferit detalii suplimentare despre conținutul acordului. Oficialii chinezi au descris discuțiile cu Maroš Šefčovič drept pragmatice și productive. Totodată, cele două părți au convenit să continue dialogul privind angajamentele de preț și procedurile de revizuire aferente anchetei de antisubvenție lansate de UE pentru vehiculele electrice chinezești.
Tensiunile comerciale dintre China și Uniunea Europeană au afectat relațiile bilaterale încă din 2024, extinzându-se dincolo de sectorul auto. Disputa a inclus și alte categorii de produse, precum coniacul, carnea de porc, produsele lactate, pământurile rare și mineralele critice. China se confruntă cu o avalanșă de mărfuri ieftine, subvenționate de stat, pe care consumatorii interni nu le pot absorbi, în timp ce UE trebuie să echilibreze nevoia de a reduce costurile de trai cu protecția propriilor fabrici.
Această evoluție comercială intervine într-un context de reconfigurare a relațiilor globale, unde Uniunea Europeană încearcă să își protejeze suveranitatea economică în sectoare strategice. În perioada recentă, Bruxelles-ul a fost implicat în diverse decizii de politică externă și economică, de la gestionarea taxelor pe profiturile companiilor energetice până la monitorizarea relațiilor cu parteneri regionali, încercând să mențină echilibrul între deschiderea piețelor și protecționismul necesar industriei interne.
