Israel organizează alegeri parlamentare într-un climat de tensiune extremă, marcate de conflictele din Gaza, Liban și Iran. Prezența la vot a înregistrat cifre fără precedent, fiind raportată ca fiind cea mai mare de la începutul colectării datelor în 1973. În fața secțiilor de votare s-au format cozi lungi, procesul de vot fiind influențat direct de evenimentele de după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Conform datelor furnizate de The Times of Israel, prezența la vot a ajuns la 66,7% până la ora 18:00. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de pragul de 57,7% înregistrat la aceeași oră în anul 2022. Comisia Electorală Centrală a indicat faptul că peste 4,8 milioane de israelieni au participat la vot până în acest interval orar, înainte de închiderea secțiilor de votare programată pentru ora 22:00.
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului cu un mandat de 19 ani, se confruntă cu o competiție strânsă pentru un nou mandat. Principalul său adversar este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei, care urmărește formarea unei majorități prin partide de centru, dreapta și stânga. Scrutinul este decisiv, deoarece Knessetul are 120 de locuri, iar formarea unui guvern necesită cel puțin 61 de mandate parlamentare.
Campania lui Netanyahu a pus accent pe sprijinul lui Donald Trump și pe necesitatea participării susținătorilor săi la urne. „Trebuie să mergeți cu toții la urne. Acesta este un moment decisiv”, a declarat premierul. Pe de altă parte, Gadi Eisenkot a vizitat kibbutzul Nir Oz, susținând că votul va aduce un nou spirit pentru statul Israel. Acesta a promis că va elimina capacitățile Hamas în 18 luni, criticând faptul că războiul din Fâșia Gaza nu și-a atins obiectivele.
O componentă esențială a acestui scrutin este participarea cetățenilor arabi, care reprezintă aproximativ o cincime din populația țării. O prezență masivă a acestora ar putea diminua numărul de mandate ale coaliției lui Netanyahu. Deși Eisenkot a exclus o coaliție directă cu partidele arabe, un eventual guvern minoritar condus de el ar putea depinde de sprijinul acestora în Parlament pentru a asigura stabilitatea politică.
Aceste alegeri au loc într-un cadru geopolitic instabil, fiind primele organizate după succesiunea de conflicte militare majore care au afectat securitatea regională. Tensiunile dintre Israel și grupările din regiune, precum Hamas sau Iranul, au transformat acest proces electoral într-un referendum asupra modului în care țara va gestiona amenințările la securitate și necesitatea unor anchete naționale privind eșecurile de apărare.
