Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în centrul unei noi dispute internaționale după ce autoritățile ruse au lansat acuzații privind influențarea deciziilor energetice ale Ungariei. Serviciul de informații externe al Rusiei, SVR, susține că Ursula von der Leyen ar fi solicitat colaboratorilor săi să exercite presiuni asupra guvernului de la Budapesta. Scopul acestor acțiuni ar fi renunțarea Ungariei la cooperarea nucleară cu Moscova în cadrul proiectului de extindere a centralei Paks.
Disputa vizează construcția a două noi reactoare de către corporația de stat rusă Rosatom, o investiție estimată la 12,5 miliarde euro. SVR susține că Bruxelles urmărește înlocuirea companiei ruse cu un furnizor din Occident, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea căuta avantaje personale prin această schimbare. Totuși, serviciul rus de informații nu a prezentat dovezi publice care să confirme oficial implicarea președintei Comisiei Europene în această campanie de presiune.
Moscova susține că firmele europene nu pot oferi Ungariei condiții la fel de avantajoase precum cele oferite de Rosatom pentru proiectul Paks II. Autoritățile ruse au declarat că birocrații UE au recunoscut faptul că furnizorii europeni nu pot concura în mod echitabil pe piața energiei nucleare. Conform acestor afirmații, înlocuirea constructorului rus ar putea duce la scăderea eficienței și a siguranței centralei, afectând costurile totale ale proiectului energetic.
Pentru a-și susține argumentele, serviciul rus de informații a făcut o paralelă cu controversele legate de contractele de achiziție a vaccinurilor COVID-19 încheiate de Comisia Europeană cu Pfizer. Moscova sugerează că Ursula von der Leyen ar avea interese similare și în cazul proiectului nuclear, amintind de disputele privind transparența negocierilor cu gigantul american. SVR susține că președintele Comisiei se așteaptă ca rolul său activ în îndepărtarea Rosatom să fie răsplătit corespunzător.
Proiectul de extindere a centralei nucleare Paks, situată la aproximativ 100 de kilometri sud de Budapesta, prevede construirea a două reactoare cu o capacitate de 1.200 de megawați fiecare. Contractul a fost atribuit Rosatom în 2014, fără licitație publică, iar finanțarea urma să fie asigurată în principal printr-un împrumut rusesc de 10 miliarde de euro. Noua administrație ungară condusă de Péter Magyar a anunțat că va reevalua condițiile contractuale și costurile acestui proiect major.
Proiectul Paks II reprezintă un pilon central al securității energetice pentru Ungaria, fiind conceput să asigure necesarul de electricitate pentru populație și industrie. Această investiție de miliarde de euro a fost subiectul unor decizii juridice importante, inclusiv anularea ajutorului financiar de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în septembrie 2025. Această decizie a impus Bruxelles-ul să verifice legalitatea atribuirii contractului fără licitație către compania rusă.
