România se confruntă cu o situație dificilă privind utilizarea fondurilor europene de coeziune în cadrul exercițiului financiar 2021-2027. La jumătatea anului 2026, țara a absorbit doar un sfert din resursele alocate, în condițiile în care mai rămân mai puțin de 18 luni până la încheierea perioadei de programare. Datele analizate de Consiliul Fiscal arată că ritmul actual de utilizare a banilor europaliene pune sub semnul întrebării capacitatea de implementare a proiectelor de infrastructură și dezvoltare.
Conform datelor Consiliului Fiscal, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Finanțelor, rata de absorbție efectivă a fondurilor structurale și de coeziune era de 28,1% pentru Programele Naționale. În total, pentru toate Programele Naționale și Regionale, rata de absorbție a ajuns la 24,6%. Din alocarea totală de 31 de miliarde de euro destinată fondurilor de coeziune, România a atras efectiv doar 7,84 miliarde de euro sub formă de rambursări de la Comisia Europeană.
Situația este mai favorabilă pentru componenta PNRR, unde rata de absorbție efectivă a atins 55,4% la jumătatea anului 2026. Pe segmentul de granturi, rata de absorbție este de 64,6%, în timp ce pe partea de împrumpturi aceasta este de 36,4%. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene estimează că, la finalul exercițiului financiar, România va depăși absorbția de 90% pentru granturi și de 95% pentru împrumpturile contractate prin acest mecanism.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat faptul că întârzierea implementării noilor fonduri de coeziune a fost cauzată de concentrarea eforturilor pe PNRR și pe închiderea vechiului buget 2014-2020. Siegfried Mureșan a subliniat că, deși România a făcut progrese, rata de absorbție este încă mică. El a avertizat că o rată de absorbție scăzută va îngreuna negocierile pentru viitorul buget european 2028-2034, deoarece credibilitatea țării depinde de demonstrarea utilizării eficiente a fondurilor.
Consiliul Fiscal avertizează că recuperarea întârzierilor este dificilă în cele 18 luni rămase, deși poate fi accelerată prin voință politică fermă. România poate beneficia de regula n+3, un mecanism care permite cheltuirea fondurilor cu o întârziere de maximum trei ani. Această procedură ar putea ajuta la mobilizarea resurselor administrative și instituționale necesare pentru a finaliza proiectele înainte de termenul limită stabilit de Uniunea Europeană.
În contextul actual, sectorul construcțiilor arată o evoluție a cifrei de afaceri, atingând anul trecut 253 mld. lei, ceea ce reprezintă o creștere de 5% față de anul anterior. Această activitate economică este relevantă pentru implementarea proiectelor de infrastructură finanțate prin fondurile europene. Totodată, în cadrul infrastructurii de transport, CNAIR menționează că platforma de taxare TollRo intră în etapa de testare, reflectând dinamica proceselor de modernizare și digitalizare din țară.
