O analiză realizată de ECFIN indică faptul că statele membre ale Uniunii Europene ar putea economisi, în medie, aproximativ 3% din PIB prin utilizarea mai eficientă a resurselor publice. Această estimare vizează un potențial de îmbunătățire pe termen mediu și lung, nereprezentând reduceri de cheltuieli care să poată fi aplicate imediat sau economii deja realizate. Obiectivul central este recuperarea decalajelor de eficiență față de media europeană în diverse domenii, fără a afecta nivelul serviciilor oferite cetățenilor.
Calculul economiilor se bazează pe compararea eficienței fiecărei țări cu media UE în fiecare categorie de cheltuieli, după ajustarea pentru factori care influențează costurile și rezultatele. Domeniile protecției sociale, sănătății și activităților economice oferă cel mai mare potențial agregat de economii, deoarece acestea absorb sume masive din bugetele naționale. Autorii precizează că, dacă un stat este deja mai eficient decât media europeană într-un anumit domeniu, modelul nu îi atribuie un decalaj de recuperat.
Analiza propune și un scenariu de realocare a resurselor, unde bugetul total rămâne constant, dar fondurile sunt mutate către domenii esențiale. Pentru întreaga Uniune Europeană, realocarea medie ilustrată este de 2,5% din cheltuielile publice, ceea ce ar putea duce la un nivel al PIB cu circa 3,5% mai mare pe termen lung. Această manevră presupune direcționarea banilor către educație, sănătate, cercetare sau transporturi și comunicații, prin reduceri proporționale în alte categorii de cheltuieli.
În cazul României, scenariul de realocare vizează mutarea a 6,5% din cheltuielile publice din 2023 către educație și sănătate. Mai exact, se estimează un transfer de 3,7% către educație și 2,8% către sănătate, bazat pe bugetul de cheltuieli, nu pe PIB. Dacă aceste schimbări ar fi implementate, nivelul PIB-ului ar putea fi cu 8,6% mai mare pe termen lung față de situația actuală, însă această cifră depinde strict de aplicarea reformelor propuse.
Autorii analizei, Juliette Ducoulombier, Álvaro Medina Gutierrez și Fabrice Orlandi, avertizează că rezultatele sunt ilustrative și depind de datele și ipotezele utilizate. Eficientizarea nu înseamnă automat scăderea necesarului total de bani, deoarece resursele eliberate ar putea fi necesare pentru a acoperi nevoi de servicii insuficiente. FMI recomandă ca aceste analize să fie integrate cât mai devreme în pregătirea bugetelor anuale, sub conducerea ministerelor de finanțe, pentru a transforma concluziile în decizii concrete.
Situația fiscală a României este marcată de presiuni bugetare ridicate, conform datelor Eurostat. În 2025, România a înregistrat un deficit de 7,8% din PIB, fiind cel mai mare raport din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană a fost de 3,1%. De asemenea, datoria publică a țării a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului, evidențiind dificultăți în gestionarea echilibrului bugetar.
