O analiză realizată de JRC în perioada 2016–2023 asupra ofertei alimentare din 21 de state membre UE, inclusiv România, a examinat modul în care producătorii își modifică rețetele pentru a îmbunătăți profilul nutrițional. Studiul a vizat cinci categorii prioritare: cereale pentru micul dejun, produse de panificație, lactate proaspete și deserturi, preparate din carne sau mezeluri și băuturi răcoritoare. Rezultatele arată că, deși optimizarea rețetelor este posibilă, există variații mari între țări în ceea ce privește conținutul de nutrienți.
În ceea ce privește cerealele pentru micul dejun, România se află în partea superioară a clasamentului european ca valoare medie de zahăr, atingând 19 g la ultima evaluare detaliată. Deși media națională a scăzut de la 18,0 g în 2016 la 16,5 g în 2022, consumatorii români au acces la o ofertă cu discrepanțe mari, de la produse fără zahăr adăugat până la deserturi procesate care depășesc 58% conținut de zahăr. În comparație, media UE pentru această categorie este de 15,8 g per 100 g de produs.
Segmentul lactatelor proaspete și al deserturilor din România prezintă un conținut median de zahăr de 7,1 g/100 g, o valoare mai mică decât media europeană de 11,0 g. Totuși, piața locală include deserturi puternic îndulcite, cu niveluri de zahăr între 25 și 37 g/100 g. Un aspect critic este creșterea conținutului de sare în acest segment, care a ajuns la 0,16 g/100 g în 2022, plasând România pe primul loc în Europa în cadrul eșantionului de 14 țări analizate recent.
Mezelurile din magazinele românești urmează profilul european standard, caracterizat prin niveluri ridicate de grăsimi și sare, dar și un aport substanțial de proteine. În România, conținutul de grăsimi este între 20,0 g și 20,5 g per 100 g de produs, o valoare stabilă care plasează țara în jumătatea superioară a clasamentului UE, alături de Ungaria și Finlanda. Conținutul de proteine rămâne ridicat, înregistrând o valoare stabilă de aproximativ 18,5 g – 19,0 g la 100 g de produs.
Analiza JRC subliniază că reformularea produselor este una dintre cele mai eficiente metode de a reduce dietele nesănătoase, însă procesul nu este uniform. În unele cazuri, îmbunătățirea unui nutrient, precum reducerea zaharurilor, a fost însoțită de înrăutățirea altuia, cum ar fi creșterea nivelului de grăsimi sau sare. Această dinamică este observată în întreaga regiune, unde producătorii încearcă să echilibreze proprietățile organoleptice ale alimentelor cu cerințele nutriționale tot mai stricte.
Studiile de acest tip se încadrează într-un context mai larg de monitorizare a standardelor de calitate și a impactului consumului asupra sănătății publice. În Europa, reglementările privind etichetarea și compoziția alimentelor sunt sub constante revizuiri pentru a alinia produsele de pe raft cu recomandările nutriționale oficiale. Monitorizarea constantă a variațiilor de la o țară la alta ajută autoritățile să identifice zonele unde intervenția asupra regimului alimentar este cea mai necesară.
