Andrés Ritter a preluat funcția de procuror-șef european pe 1 noiembrie 2026, succedându-i Laurei Codruța Kövesi, prima conducătoare a Parchetului European (EPPO). Decizia de numire a fost luată în comun de către Parlamentul European și Consiliu, marcând finalul mandatului fostei procuroare, care a expirat pe 31 octombrie. Ritter, care a ocupat funcția de adjunct al lui Kövesi începând cu anul 2020, va conduce instituția pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitatea de reînnoire.
Procurorul german Andrés Ritter deține o experiență vastă în cadrul EPPO, fiind implicat în instituție încă de la constituirea sa. Înainte de a deveni adjunct al lui Kövesi, el a condus mai multe parchete din Germania, inclusiv o structură specializată pe criminalitate economică și informatică în Rostock. În primăvara anului 2026, Kövesi a salutat numirea sa, exprimându-și încrederea în angajamentul său față de independența justiției și în capacitatea de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene.
Tranziția de la conducere este marcată de avertismentele formulate de Kövesi la finalul mandatului său, în care a invocat probleme legate de subfinanțare, birocrație și obstacole instituționale. Într-un interviu pentru POLITICO, ea a subliniat importanța protejării independenței EPPO, considerând că rezultatele justiției nu pot fi reduse doar la indicatori financiari. Aceste declarații au generat reacții din partea unor politicieni, cercetători și organizații anticorupție, care au solicitat sprijin suplimentar pentru parchet.
Una dintre cele mai mari provocări semnalate de Kövesi vizează disputele din Grecia privind durata mandatelor procurorilor delegați și modificările legislative contestate de EPPO. Instituția a susținut că anumite măsuri legislative afectează capacitatea de investigare, în timp ce surse din Ministerul Justiției grec au respins acuzațiile, invocând consultări anterioare. În acest context, eurodeputatul Nikolas Farantouris a cerut intervenția Comisiei Europene pentru a asigura cooperarea fără obstacole și garantarea independenței autorităților de anchetă.
Activitatea operațională a EPPO rămâne la un nivel ridicat, raportările indicând o volum mare de dosare complexe. La sfârșitul anului 2025, instituția gestiona un număr de 3.602 investigații active, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro. Dintre acestea, dosarele privind fraudele de TVA și cele vamale au reprezentat o parte semnificativă, însumând prejudii estimate de 45,01 miliarde de euro. Aceste cifre reprezintă doar dosare în curs de desfășurare și nu trebuie confundate cu sumele recuperate definitiv.
Parchetul European funcționează ca un organism de investigație penală specializat pe protejarea bugetului UE, având atribuții distincte de cele ale OLAF, care se ocupă de investigații administrative. În timp ce OLAF verifică procedurile interne, EPPO urmărește penal infracțiunile care afectează direct interesele financiare ale Uniunii, oferind un mecanism de combatere a fraudelor transfrontaliere prin coordonarea autorităților naționale de procură.
