Populația Europei va atinge un nivel maxim în anul 2029, moment după care va intra într-un declin de lungă durată, conform avertismentului emis de agenția de rating Moody’s. Această evoluție demografică este susținută și de estimările Comisiei Europene, care indică faptul că populația Uniunii Europene va începe o scădere susținută după anul 2029. Fenomenul va avea consecințe majore asupra economiilor continentului, pe măsură ce numărul persoanelor aflate în vârsta de muncă scade constant.
Presiunile asupra finanțelor publice vor apărea chiar înainte ca populația să intre efectiv într-un trend descendent, avertizează experții de la Moody’s. În prezent, economiile statelor din G7 dispun de aproximativ trei persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană de peste 65 de ani. Totuși, până în anul 2050, acest raport este estimat să scadă la aproximativ două persoane de vârstă activă pentru fiecare vârstnic, ceea ce va pune presiune pe bugetele statelor și pe sistemele de sănătate.
Scăderea numărului de angajați va limita capacitatea de producție a economiilor, în timp ce un număr mai mic de gospodării și consumatori va slăbi cererea pe piață. Olivier Chemla, vicepreședinte pentru strategie și standarde de creditare la Moody’s, a explicat că îmbătrânirea populației încetinește ritmul de creștere economică și schimbă structura cererii de consum. Din acest motiv, țările vor trebui să se bazeze într-o măsură mult mai mare pe productivitate pentru a susține dezvoltarea economică.
Spre deosebire de Europa, Statele Unite americane vor atinge vârful demografic mult mai târziu, probabil în anul 2080 în scenariul principal. Totuși, în cazul unui scenariu cu imigrație redusă, acest moment ar putea fi ajuns chiar în 2043, deoarece fără aportul imigrației, populația SUA a început deja să scadă. Problema demografică afectează și țările emergente, precum China, unde ponderea populației de peste 65 de ani s-a dublat în ultimele două decenii, de la 7% la 14%.
Deși inteligența artificială și creșterea productivității pot atenua parțial efectele îmbătrânirii forței de muncă, acestea nu vor putea elimina complet problema. Roboții pot înlocui oferta în fabrici sau în sectorul serviciilor, însă aceștia nu consumă, ceea ce va lăsa în continuare un deficit pe partea cererii. Această lipsă de consum va continua să încetinească creșterea economică, obligând guvernele să ia decizii dificile privind pensiile și cheltuielile publice.
Schimbările demografice reprezintă o provocare structurală pentru stabilitatea financiară globală, afectând atât economiile dezvoltate, cât și pe cele în curs de dezvoltare. În timp ce țările dezvoltate au trecut deja prin transformări similare, state precum Brazilia, Thailanda sau Turcia urmează traiectorii de îmbătrânire accelerată. Aceste economii vor trebui să gestioneze costurile cu sistemele de sănătate și pensiile la niveluri de venit mult mai scăzute decât cele ale economiilor mature.
