Președintele Nicușor Dan participă vineri, 16 octombrie, la Reuniunea Consiliului European, unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Această etapă de negocieri este marcată de tensiuni între statele membre, existând un conflict între cele care cer reducerea fondurilor și cele care solicită creșterea acestora. Nicușor Dan a subliniat importanța menținerii coeziunii și a politicilor agricole în cadrul acestor discuții strategice la Bruxelles.
În cadrul unei ședințe a grupului „Prietenii Coeziunii”, Nicușor Dan, alături de premierul italian Giorgia Meloni, a stabilit patru priorități clare pentru grupul din care face parte. Acestea includ asigurarea unor resurse suficiente pentru prioritățile comune, menținerea coeziunii în politicile agricole, asigurarea unor contribuții corecte din partea statelor și refuzul oricăror reduceri bugetare. Aceste obiective vizează protejarea intereselor țărilor care depind de fondurile europene pentru dezvoltare.
Analistul economic Andrei Caramitru explică faptul că bugetul actual al UE reprezintă doar 1,1% din PIB-ul Europei, un nivel considerat insuficient pentru investiții masive. El menționează că există o falie periculoasă între țările „frugale”, precum Germania, Austria sau Olanda, care doresc o scădere a bugetului, și alte 17 țări, inclusiv Italia și România, care susțin creșterea acestuia. Conform lui Andrei Caramitru, Europa are nevoie de fonduri pentru armată, competitivitate și inteligență artificială.
Pentru România, o eventuală scădere a bugetului european reprezintă un pericol major, având în vedere că PNRR este finalizat la 30 august 2026. Andrei Caramitru avertizează că, după încheierea PNRR, țara va avea deja o lipsă de fonduri, iar o reducere a bugetului general UE ar putea face creșterea economică aproape imposibil de realizat. Analistul subliniază că, fără aceste resurse, România va intra într-o perioadă de stagnare pe termen lung.
Problema utilizării fondurilor a fost abordată prin criticarea mecanismului actual de atragere a banilor în România. Andrei Caramitru susține că proiectele din PNRR au fost prea numeroase și mici, fiind preferate proiecte de tip „borduri în mii de locuri” în detrimentul investițiilor structurale mari. El recomandă direcționarea banilor către proiecte de anvergură, precum cele pentru energie sau autostrăzi, care au un impact real asupra competitivității economice a țării.
Discuțiile privind bugetul european reflectă o tensiune geopolitică profundă între suveranitatea națională și necesitatea unei centralizări financiare pentru a concura cu marile puteri globale. În timp ce unele state se opun datoriei comune la nivel de centru, alte propun modele similare cu Elveția, unde o parte din taxe merge direct la administrația centrală. Această bătălie va decide dacă Uniunea Europeană va deveni mai federală sau dacă structura sa actuală se va fragmenta.
