Comisia Europeană pregătește terenul legal pentru o transformare fundamentală a funcționării Uniunii Europene, vizând eliminarea regulii unanimității în deciziile de politică externă, apărare și extindere. Proiectul vizează trecerea la votul cu majoritate calificată în domenii precum securitatea, taxele și drepturile omului, pentru a evita blocajele sistematice. Aceste modificări ar putea fi adoptate fără modificarea tratatelor, fiind prezentate ca măsuri necesare pentru a permite integrarea noilor state membre în structura blocului.
În cadrul noilor propuneri, pragul de vot ar putea fi stabilit la cel mai mic dintre cele două variante actuale, reprezentând 15 state care asigură două treimi din populația UE. Pentru a reduce rezistența statelor mai mici, documentele Bruxellesului includ o „frână de urgență” ce poate fi activată de un guvern dacă interesele naționale vitale sunt amenințate. Comisia intenționează să utilizeze clauzele-pasarelă pentru a permite trecerea permanentă de la veto la majoritate calificată în anumite domenii de politică.
O altă schimbare majoră vizează structura Comisiei Europene, prin revenirea la litera Tratatului de la Lisabona din 2009. Conform acestui mecanism, doar două treimi din statele membre vor avea un comisar la Bruxelles, prin sistem de rotație. Această măsură ar putea influența modul în care deciziile sunt luate la nivel central, reducând numărul de reprezentanți și ajustând echilibrul de putere în cadrul instituțiilor europene, într-un context de extindere a comunității.
Noile state membre, precum Muntenegru sau Albania, ar putea fi supuse unei „perioade de probă” de zece ani. În acest interval, Uniunea ar putea retrage dreptul de vot sau ar putea îngheța fondurile în cazul în care standardele democratice și judiciare sunt compromise. De asemenea, noii membri vor fi obliga să semneze un angajament temporar de a nu bloca deciziile convenite și să adere obligatoriu la Parchetul European (EPPO), fără a mai beneficia de opțiunile de opt-out existente pentru unele state actuale.
Pregătirea pentru integrarea unor state precum Ucraina, care ar putea avea un număr de voturi similar cu Spania sau Polonia, pune presiune pe aceste reforme. Bruxellesul analizează variante de vot care să prevină formarea unui pol estic de blocaj în Consiliu. În paralel, se discută despre crearea unui Consiliu European de Securitate care ar putea include reprezentanți ai statelor puternice și, eventual, ai Marii Britanii, pentru a centraliza deciziile în materie de apărare.
Evoluția procesului de extindere a UE este strâns legată de capacitatea instituțiilor de a gestiona state cu economii și sisteme politice diferite. În trecut, mecanisme precum Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) au modelat prioritățile politice ale unor țări precum România și Bulgaria prin monitorizarea reformelor de justiție. Astfel, noile reguli propuse de Comisia Europeană marchează o tranziție de la monitorizarea prin jaloane către un sistem de sancțiuni financiare și politice mai directe.
