Cei mai mari cinci importatori de combustibili fosili din Rusia au plătit o sumă totală de 1,1 miliarde euro în luna august 2026. Această cifră reflectă volumul de resurse achiziționate de către principalii parteneri comerciali ai Rusiei, în care gazele naturale și țițeiul ocupă ponderea majoritară. Analiza realizată de Centre of Research on Energy and Clean Air (CREA) evidențiază structura acestor achiziții și fluxurile de energie către economiile globale.
China rămâne cel mai mare cumpărător global de combustibili fosili ruși, deținând 51% din veniturile Rusiei de la primii cinci importatori, respectiv 8,4 miliarde euro. În acest segment, țițeiul reprezintă 70% din total, în valoare de 5,8 miliarde euro, urmat de gazele prin conducte și GNL. O parte semnificantă din importurile chinezești de țiței provine de la Shandong Yulong Petrochemical Ltd, entitate sancționată de UE și Regatul Unit, care a determinat creșterea volumelor maritime.
India ocupă locul al doilea în clasamentul cumpărătorilor, cu un total de 4,8 miliarde euro de hidrocarburi rusești achiziționate în august. Deși importurile de țiței au variat la nivelul rafinăriilor, precum scăderea de 48% la IndianOil Vadinar SMPL, volumul total rămâne ridicat. Turcia urmează în clasament, achiziționând 1,5 miliarde euro de resurse, predominat gaze prin conducte, care au reprezentat 34% din valoarea totală a importurilor sale de la Rusia.
Uniunea Europeană ocupă locul al patrulea în lista celor mai mari cumpărători, reprezentând sub 8% din veniturile Rusii de la primii cinci importatori. În august, UE a plătit 1,1 miliarde euro, în care gazele prin conducte au reprezentat 61% din valoare, respectiv 756 milioane euro. Un aspect important este scăderea de 46% a volumelor de GNL importate, ceea ce a dus la un minim record al importurilor de GNL din Rusia de la începutul războiului.
Egiptul completează lista celor cinci mari importatori, cu o valoare de 513 milioane euro pentru țiței și produse petroliere. Deși volumul descărcat a scăzut cu 29% față de luna precedentă, importurile au continuat să fie semnificative. O parte din aceste resurse au fost direcționate către instalația Ain Sukhna, care nu a mai importat constant din Rusia de peste un an, fiind vorba despre păcură cu conținut ridicat de sulf.
În contextul restricțiilor impuse prin regulamentul REPowerEU, importurile de GNL din Rusia rămân permise doar dacă contractele de furnizare au fost încheiate înainte de 17 iunie 2025. Această regulă este menită să limiteze dependența de resursele rusești, însă aplicarea strictă și transparența sunt necesare pentru a preveni subminarea interdicției prin utilizarea unor contracte vechi. Monitorizarea fluxurilor de energie rămâne un subiect critic pentru stabilitatea energetică a regiunii.
