China a refuzat solicitarea Uniunii Europene de a limita exporturile de vehicule hibride către piața comunitară, conform unor informații transmise de diplomați. Această decizie vine în contextul vizitei comisarului european la Beijing, unde au avut loc consultări bilaterale privind comerțul și investițiile. Obiectivul principal al delegației europene era limitarea acestor exporturi la aproximativ 15% din piața UE, în loc de cota actuală care depășește o treime din volumul total.
Comisia Europeană analizează în prezent implementarea unei măsuri temporare de apărare comercială. Această strategie ar permite Chinei să continue exporturile unui număr limitat de vehicule, în timp ce restul mașinilor ar putea fi supuse unor taxe vamale foarte ridicate. Avantajul acestei abordări ar fi evitarea necesității de a dovedi un abuz de piață, însă aplicarea ei ar impune măsuri similare și pentru parteneri precum Regatul Unit, Coreea de Sud sau Japonia.
Diplomații au avertizat că succesul consultărilor de la Beijing depinde direct de găsirea unei soluții pentru problema mașinilor hibride. În absența unui compromis, riscul unui conflict comercial grav între cele două părți crește semnificativ. Vizita lui Sefcovic are loc și după ce Emmanuel Macron și Friedrich Merz au trimis o scrisoare Comisiei Europene, solicitând adoptarea unor instrumente de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale exercitate de țări terțe.
Uniunea Europeană susține că relația economică cu Beijingul este nesustenabilă din cauza unui deficit comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro. Presiunea este exercitată de sectoarele industriale chineze, inclusiv vehiculele electrice, bateriile, panourile solare sau produsele chimice. Din partea sa, China respinge aceste acuzații și neagă existența unei supracapacități structurale cauzate de subvenții sau de o cerere internă insuficientă, acuzând UE de politizarea diferențelor comerciale.
Tensiunile comerciale dintre UE și China reflectă o îngrieputare a raporturilor economice globale, unde protecționismul devine un instrument de apărare a industriei locale. Disputele privind vehiculele electrice și hibride sunt doar o parte a unui conflict mai larg, axat pe controlul tehnologiilor emergente și pe echilibrul deficitului comercial. Această situație pune sub semnul întrebării stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și accesul european la piețele asiatice.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată a schimburilor comerciale internaționale și de o creștere a măsurilor de protecție a piețelor naționale. În cadrul Uniunii Europene, discuțiile despre protejarea sectoarelor strategice, precum cel auto sau cel energetic, au devenit prioritare pentru a asigura autonomia economică. Această evoluție indică o tranziție de la o eră a liberului schimb către una a securizării fluxurilor comerciale critice.
