Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia și Polonia au solicitat oficial Comisiei Europene o flexibilizare a aplicării pieței carbonului. Cele cinci state membre argumentează că nivelul ridicat al costurilor necesare pentru decarbonizare afectează direct competitivitatea industriei europene. Această presiune financiară ar putea determina companiile să își mute unitățile de producție în afara Uniunii Europene, conform informațiilor furnizate de Euronews. Guvernele implicate vor ca tranziția verde să nu se facă în detrimentul stabilității economice a continentului.
Problema vizează în principal producătorii din sectoarele oțel, ciment și industria chimică, care suportă costuri masive pentru reducerea emisiilor. Aceste companii europene se confruntă cu o dezavantaj competitiv, deoarece concurenții din afara UE nu sunt supuși aceluiași regim de prețuri pentru carbon. În acest context, ministrul austriac al Industriei și Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer, a cerut implementarea unui mecanism de sprijin pentru exportatori. Scopul este ca firmele europene să rămână capabile să concureze pe piețele externe.
Apelul a fost lansat în cadrul unei reuniuni a miniștrilor industriei din UE, organizată la Bruxelles, unde s-a discutat despre revizuirea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). În cadrul acestui sistem, companiile cu emisii ridicate sunt obligate să achiziționeze certificate pentru poluarea produsă, costurile crescând proporțional cu volumul emisiilor. Guvernele susțin că investițiile majore în decarbonizare pot fi accelerate doar dacă sunt asigurate condiții precum energia electrică la prețuri competitive, rețele funcționale și infrastructură pentru transportul și stocarea dioxidului de carbon.
Eliminarea prematură a protecției împotriva relocării emisiilor de carbon ar putea împiedica investițiile în fabrici mai puțin poluante. Industria este solicitată să investească miliarde de euro în procese precum hidrogenul sau CCS/CCU, dar acestea necesită materiale de intrare și infrastructură adecvată. Alex Eggert, șeful Eurofer, a subliniat că sistemul ETS trebuie să recompenseze primii care acționează, fără a submina investițiile necesare. Presiunile sunt amplificate și de prețurile energiei, tarifele comerciale americane și concurența din partea Chinei.
Sistemul ETS a fost introdus pentru a pune un preț poluării și a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform datelor Comisiei Europene, acest mecanism a contribuit la reducerea cu peste 50% a emisiilor din sectoarele vizate începând din anul 2005. De asemenea, sistemul a generat venituri de peste 270 de miliarde de euro. Totuși, revizuirea propusă rămâne un subiect controversat în rândul statelor membre, multe guverne cerând reducerea impactului costurilor asupra sectorului industrial.
Contextul economic actual pune o presiune suplimentară asupra economiilor europene, în special asupra celor exportatoare. În Austria, banca centrală a avertizat deja, încă de la sfârșitul anului 2025, cu privire la dificultățile majore pe care le va întâmpina industria de export. Această situație subliniază fragilitatea sectorului industrial în fața noilor reglementări climatice și a competiției globale, care forțează statele membre să caute un echilibru între obiectivele de mediu și supraviețuirea economică a companiilor locale.
