Comisia Europeană a declanșat oficial opt noi proceduri de infringement împotriva României, invocând eșecul de a transpune în legislația națională o serie de norme europene esențiale. Aceste regulamente vizează domenii critice precum energia electrică, poluarea industrială, comerțul, controlul substanțelor psihoactive, combaterea spălării banilor și combaterea traficului de persoane. România dispune de o fereastră de două luni pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie, înainte ca procesul să poată avansa spre etapa de avize motivate sau acționarea statului în instanță la Curtea Europeană de Justiție.
Unul dintre principalele puncte de conflict vizează organizarea pieței de energie electrică, unde normele UE urmăresc să îmbunătățească libertatea de alegere a furnizorului și dreptul la partajarea energiei. Aceste dispoziții sunt menite să consolideze poziția consumatorilor prin accesul la oferte mai competitive și participarea activă la sistemul energetic, incluzând și un cadru pentru infrastructura dedicată hidrogenului. Statele membre au avut obligația de a notifica transpunerea acestor norme până la data de 5 august 2026, însă România face parte din grupul statelor care nu au respectat acest termen.
În ceea ce privește securitatea financiară și protecția socială, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere din cauza Directivei (UE) 2024/1640 privind combaterea spălării banilor. Această măsură ar permite accesul autorităților și al entităților obligate la registrele beneficiarilor reali, consolidând cadrul preventiv împotriva finanțării terorismului. Totodată, România este vizată și de nerespectarea Directivei 2024/1712 privind combaterea traficului de persoane, care impune mecanisme naționale de referire pentru victime și instrumente mai puternice de investigare a exploatării online.
Protecția consumatorilor și sănătatea publică sunt, de asemenea, pe lista problemelor semnalate prin procedurile de infringement. România nu a comunicat transpunerea Directivei (UE) 2024/1799 privind dreptul la reparare, care obligă producătorii să ofere servicii de reparație pentru electronice și electrocasnice la prețuri rezonabile. În plus, a fost notificată lipsa implementării Directivei delegate (UE) 2025/2062, care adaugă trei substanțe psihoactive, 2-MMC, NEP și 4-BMC, la definiția UE de drog, pentru a armoniza controalele naționale și cooperarea judiciară.
Pe lângă aceste aspecte, Comisia Europeană a semnalat și probleme legate de combaterea poluării provenite de la instalațiile industriale. România a fost notificată alături de alte state membre privind netranspunerea normelor care reglementează impactul acestor facilități asupra mediului. Această procedură se adaugă la presiunea crescută asupra statului de a alinia legislația internă cu standardele de mediu și de siguranță impuse de Uniunea Europeană, într-un context în care implementarea corectă a directivelor este esențială pentru funcționarea pieței unice.
Aceste proceduri de infringement reflectă o serie de solicitări constante din partea Comisiei Europene către România pentru aplicarea legislației UE. În perioada recentă, Bruxelles a cerut repetat oficializarea normelor privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate, subliniind necesitatea de a respecta termenele de implementare pentru a asigura securitatea energetică și respectarea standardelor de mediu în cadrul Uniunii.
