Comisia Europeană a anunțat că examinează preocupările legate de modul în care anumite servicii de inteligență artificială gestionează datele utilizatorilor. Analiza vizează conexiunile dintre aceste platforme și sistemele de tracking utilizate în publicitate și analiză online. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei pentru suveranitate tehnologică, apărare, spațiu și dezinformare, a confirmat la un briefing din 8 octombrie că aceste probleme sunt în curs de analiză, fără a deschide însă o investigație formală.
Problemele au ieșit în evidență în urma unor cercetări efectuate de IMDEA Networks, care au semnalat prezența unor mecanisme de tracking în serviciile de inteligență artificială conversațională. Studiul a indicat o posibilă transmitere a informațiilor legate de conversații către terți. Cercetătorii au analizat servicii precum ChatGPT, Claude, Grok și Perplexity AI, identificând diverse forme de tracking de la companii terțe care pot colecta metadate sau titluri ale conversațiilor.
Cercetarea a evidențiat trei categorii principale de riscuri pentru utilizatori. Prima vizează transmiterea informațiilor asociate conversațiilor către terți, iar a doua vizează posibilitatea de a lega aceste date de identitatea utilizatorului prin identificatori persistenți. A treia categorie de risc se referă la discrepanța dintre protecția pe care utilizatorul crede că o are prin setările de confidențialitate și fluxurile tehnice efective de date care au loc în sistem.
O preocupare majoră vizează situația în care un utilizator refuză cookie-urile neesențiale, însă serviciul continuă să realizeze conexiuni cu sisteme de tracking publicitar. Deși cercetătorii au ridicat întrebări privind compatibilitatea acestor practici cu Regulamentul general privind protecția datelor și normele ePrivacy, Comisia nu a făcut încă o constatare juridică. Autoritatea nu a precizat nici ce companii sunt examinate sau dacă vor urma proceduri oficiale în viitor.
Cadrul juridic implicat include GDPR, Actul privind serviciile digitale și Actul privind inteligența artificială. Competențele de aplicare sunt împărțite între autoritățile naționale și nivelul UE. În timp ce GDPR reglementează prelucrarea datelor personale, Actul privind inteligența artificială introduce obligații specifice pentru furnizorii de modele. Oficiul pentru IA are competențe de supraveghere, inclusiv solicitarea de documentație și evaluarea modelelor în situațiile prevăzute de regulament.
Reglementările europene privind protecția datelor și serviciile digitale sunt instrumente esențiale în gestionarea riscurilor tehnologice emergente. În contextul actual, cadrul legislativ precum GDPR și Directiva ePrivacy impun standarde stricte pentru colectarea informațiilor pe echipamentele utilizatorilor. Aceste norme urmăresc să asigure transparența și legalitatea proceselor de prelucrare, protejând identitatea digitală a cetățenilor în fața mecanismelor de urmărire online.
