Comisia Europeană a clarificat faptul că noile planuri de gestionare a crizelor alimentare nu vor impune statelor membre obligația de a constitui stocuri strategice de alimente. În cadrul Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European, s-a subliniat că Uniunea Europeană nu va crea nici o rezervă alimentară proprie la nivel centralizat. Obiectivul principal al reformei propuse pentru perioada de după 2027 este îmbunătățirea coordonării, a transparenței și a solidarității între statele membre.
Brigitte Misonne, directoare interimară pentru piețe în DG AGRI, a explicat că statele europene vor fi obligate doar să adopte planuri naționale de pregătire și răspuns pentru securitatea aprovizionării cu produse agricole. Aceste planuri trebuie să fie adaptate profilurilor de risc și structurilor administrative specifice fiecărei țări. Obligația de a avea un plan de pregătire nu trebuie confundată cu obligația de a menține depozite pline cu produse alimentare pentru situații de urgență.
Dacă un stat membru decide voluntar să mențină anumite rezerve, acestea vor trebui integrate în planul său național și administrate strict. Legislația propusă impune ca achizițiile și eliberarea produselor să se facă la prețurile pieței, pentru a evita distorsionarea concurenței. Astfel, rezervele nu vor mai putea fi utilizate ca instrument de susținere artificială a prețurilor agricole, evitând modelul vechilor stocuri de intervenție folosite în trecut.
În cazul unor crize grave, Comisia Europeană va putea solicita informații în timp real despre stocurile de produse agroalimentare, atât cele publice, cât și cele private. Structura European Food Security Crisis Preparedness and Response Mechanism, EFSCM, va juca un rol crucial în identificarea rapidă a vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare. Această platformă va permite coordonarea mecanismelor de solidaritate, facilitând transferul voluntar de rezerve între statele confruntate cu penurii severe.
Propunerea vizează în principal produsele agricole, însă nu include îngrășămintele sau alte inputuri esențiale, care sunt gestionate prin alte instrumente de securitate a aprovizionării. Planurile naționale vor trebui să identifice punctele vulnerabile și să stabilească mecanisme de monitorizare și avertizare timpurie. De asemenea, fiecare stat va trebui să desemneze o autoritate națională responsabilă pentru coordonarea răspunsului în materie de securitate alimentară în cadrul acestui nou cadru european.
Discuțiile privind această reformă a Organizării comune a piețelor agricole continuă, fiind necesară negocierea finală între Parlamentul European și Consiliu. Această etapă de consultare este esențială pentru a defini modul în care statele vor gestiona riscurile specifice infrastructurii și capacității lor de producție. Reforma urmărește să creeze un sistem de avertizare și coordonare fără a impune un model unic de stocare obligatorie pentru toate guvernele din Uniunea Europeană.
