Comisia Europeană a anunțat că infrastructura de transport a gazelor, inclusiv conductele asociate proiectului Nord Stream, nu va fi redeschisă pentru aprovizionarea Europei după încetarea conflictului din Ucraina. Decizia reflectă dorința instituției de a elimina dependența de combustibilii fosili furnizați de Rusia, un factor care a demonstrat costuri economice semnificative pentru statele membre. Această poziție este menită să asigure securitatea energetică pe termen lung a întregului continent european.
Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei, a subliniat că Europa a plătit un preț ridicat pentru utilizarea energiei rusești ca armă politică. Ea a menționat că experiența cu dependența de combustibilii fosili de la Moscova a evidențiat costurile ascunse ale acestui model de aprovizionare. Declarațiile sale au făcut referire la discursul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a asurigat deputații europeni că sancțiunile energetice vor rămâne active până la finalizarea războiului.
Planul de tranziție europeană prevede eliminarea treptată a tuturor importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027, conform legislației deja aprobate. Procesul de reducere vizează mai multe tipuri de contracte, începând cu cele pe termen scurt pentru GNL, care au fost deja eliminate parțial. Contractele pe termen lung pentru GNL urmează să fie încheiate până în ianuarie 2027, marcând o etapă intermediară în procesul de diversificare a surselor de energie.
Ultima etapă a acestui proces de deconectare vizează contractele pentru gazul transportat prin conducte, inclusiv cele legate de Nord Stream. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pe probleme de energie, a explicat că legislația actuală nu depinde de evenimente geopolitice sau de sancțiuni specifice. Astfel, eliminarea gazului și a GNL-ului rusesc de pe piața europeană este un proces programat, cu ultimele livrări estimate să se încheie până la sfârșitul anului viitor.
Această abordare a Comisiei vine într-un moment tensionat, după discuțiile privind un posibil acord de aprovizionare cu motorină între Donald Trump și Vladimir Putin. Această propunere a generat nemulțumiri în rândul oficialilor europeni, care urmăresc o strategie de independență energetică față de Rusia. Nord Stream a rămas în memoria colectivă ca un simbol al dependenței europene, o situație care a dus la creșteri bruște ale prețurilor și la facturi record pentru consumatori.
Dependența de gazul rusesc a afectat profund stabilitatea economică a Europei, în special după invazia pe scară largă a Ucrainei. Această criză energetică a forțat statele membre să își revizuiască rapid politicile de achiziție și să investească în noi infrastructuri de transport. Procesul de diversificare este acum un pilon central al politicii de securitate a Uniunii Europene, vizând eliminarea riscurilor de șantaj energetic.
