Comisia Europeană a prezentat joi Pachetul european pentru educație și competențe, un set de măsuri de urgență concepute pentru a opri declinul performanțelor elevilor din Europa. Inițiativa vizează consolidarea abilităților de citire, matematică și științe, dezvoltarea unei infrastructuri digitale sigure în școli și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru profesori. Totodată, planul pune accent pe modernizarea învățământului profesional și tehnic prin sprijinirea firmelor implicate în programe de ucenicie.
Analiza rezultatelor PISA 2025 indică o îndepărtare de obiectivele stabilite pentru anul 2030, rata de neîndeplinire a acestora crescând cu 11,3 puncte procentuale la nivelul UE. Datele arată că 33,9% dintre tinerii europeni de 15 ani au rezultate slabe la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe. În România, situația este critică, deoarece aproximativ 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% au rezultate insuficiente la citire.
Pentru a remedia aceste deficiențe, Comisia propune Alianțe Școlare Europene, parteneriate transfrontaliere axate pe competențe de bază, precum citirea sau matematica. Aceste alianțe vor primi granturi de un milion de euro pentru a dezvolta metode de predare eficiente. Un alt element important este testarea unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani, începând cu anul școlar 2027-2028, pentru a asigura utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Strategia europeană pentru educație și formare profesională include un accelerator de formare sectorială, care va deveni operațional prin proiecte-pilot începând cu anul 2027. Această măsură va permite furnizorilor de educație să introducă module de specializare scurte, dezvoltate împreună cu partenerii din industrie. Începând cu anul 2028, acest sistem va ajuta întreprinderile, în special IMM-urile, să asigure lucrători calificați și să implementeze noi tehnologii, facilitând totodată mobilitatea cursanților la nivelul UE.
Problema deficitului de cadre didactice este o prioritate, având în vedere că 25 din 27 de state membre se confruntă cu această lipsă. Agenda Profesorilor Europeni propune transformarea digitală prin tehnologii AI pentru a reduce birocrația și îmbunătățirea condițiilor de lucru prin programe precum Academiile Profesorilor 2.0. În România, sectorul profesional suferă de o lipsă de pregătire practică, deoarece doar 9,1% dintre absolvenții de nivel mediu au efectuat pregătire la un loc de muncă, față de media UE de 66%.
Evoluția sistemului de învățământ din România este marcată de o presiune administrativă și demografică majoră. În ultimul an, țara a pierdut aproape 5.000 de profesori, în condițiile în care numărul elevilor a crescut cu 20.000. Această scădere a numărului de cadre didactice a fost accentuată de modificări precum creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora.
