Comisarul european Roxana Mînzatu a anunțat lansarea Pachetului European pentru Educație și Competențe, un plan structurat pe patru direcții de acțiune. Această inițiativă vizează îmbunătățirea sistemelor de învățământ prin măsuri concrete aplicabile elevilor, profesorilor, școlilor și procesului de formare profesională. Anunțul a fost făcut de Roxana Mînzatu printr-o postare pe rețelele sociale, prezentând un set de priorități menite să transforme parcursul educațional la nivelul întregii Uniuni Europene.
Prima prioritate se concentrează pe consolidarea competențelor de bază, asigurându-se că fiecare copil poate înțelege lecturile și poate aplica cunoștințele învățate. Propunerea include crearea a 100 de Alianțe ale Școlilor Europene în fiecare an, cu un accent deosebit pe zonele defavorizate, pentru a obține rezultate măsurabile. În prezent, patru școli din Buzău și Vâlcea sunt implicate într-o etapă-pilot a acestui proces, proiectul fiind finanțat cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+ la nivel european.
Al doilea pilon vizează sprijinirea profesorilor, în contextul în care, în ultimul an școlar, numărul acestora din România a scăzut cu peste 4700, în timp ce numărul elevilor a început să crească. Planul propune condiții de muncă mai bune, formare continuă și sprijin pentru cei la început de carieră. Începând cu anul 2027, Academiile Erasmus+ vor asista profesorii debutanți și directorii de școli, oferind metode de predare mai eficiente și reducând birocrația, prin consultări semestriale.
Tehnologia reprezintă a treia prioritate, punând accent pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Din anul școlar 2027-2028, se va testa un certificat de competențe IA pentru elevii de 15 ani, având în vedere că 40% dintre elevii români folosesc deja AI săptămânal pentru studiu. În paralel, opt state membre construiesc infrastructura digitală prin EDU-EDIC, protejând datele elevilor, în timp ce se pregătește un angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor în viața copiilor.
Ultima prioritate vizează învățământul tehnic, care ar trebui să devină o opțiune principală, având în vedere că 8 din 10 absolvenți de formare profesională din UE își găsesc loc de muncă. De anul viitor, se va testa un accelerator de formare sectorială, oferind cursuri scurte de specializare adaptate cerințelor angajatorilor și evoluției tehnologice. Această strategie europeană urmărește să integreze mai eficient tinerii pe piața muncii prin parcursuri educaționale tehnice bine structurate.
De la momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene, peste 7,5 miliarde de euro din fondurile europene au fost direcționate către sectorul educației. Acest flux de investiții susține modernizarea infrastructurii școlare și dezvoltarea programelor de învățământ. Prin noul pachet lansat de Roxana Mînzatu, se urmărește asigurarea unor noi investiții dedicate generației următoare, pentru a menține competitivitatea sistemelor educaționale europene.
