Comisia Europeană a prezentat marți un set de reforme structurale destinate pregătirii Uniunii Europene pentru o posibilă extindere către 30 sau mai multe state membre. Propunerile vizează în principal modificarea mecanismelor de vot și ajustarea componenței executivului comunitar pentru a asigura funcționarea instituțiilor. Această inițiativă vine într-un moment în care evaluările interne indică faptul că Uniunea este pregătită, în majoritatea domeniilor de politică, pentru o nouă etapă de integrare a unor state noi.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că evaluarea efectuată de Comisie confirmă faptul că o extindere viitoare este posibilă. Un punct central al reformei este identificarea domeniilor în care pot fi utilizate clauzele pasarelă pentru a trece de la deciziile luate în unanimitate la votul cu majoritate calificată. Marta Kos a recunoscut însă că pozițiile statelor membre sunt semnificativ diferite, ceea ce poate complica implementarea acestor schimbări necesare.
Procesul de aderare ar putea fi afectat direct de aceste propuneri, deoarece unanimitatea este necesară în prezent atât pentru acordarea statutului de candidat, cât și pentru finalizarea negocierilor. Comisia susține că reducerea numărului de decizii care necesită acordul tuturor statelor va face procesul decizional mai eficient. Marta Kos a explicat că utilizarea votului cu majoritate calificată nu este un concept nou, însă reducerea vetourlor în procesul de aderare reprezintă o schimbare majoră.
O altă reformă semnificativă vizează structura Comisiei Europene, propunându-se renunțarea la principiul actual care garantează câte un comisar pentru fiecare stat membru. Această măsură este gândită pentru contextul unei Uniuni care ar putea depăși pragul de 30 de țări. Bruxelles-ul sugerează, de asemenea, utilizarea mai frecventă a cooperării consolidate, prin care cel puțin nouă state membre pot avansa împreună în anumite domenii atunci când nu se ajunge la un acord la nivelul întregii Uniuni.
Schimbarea componenței Comisiei ar putea întâmpina rezistență din partea statelor mici, care se tem de pierderea reprezentării permanente, dar și din partea unor țări mari, precum Franța și Germania. În prezent, deși Tratatul de la Lisabona prevede un sistem de rotație, în 2013 Consiliul European a decis menținerea unui comisar pentru fiecare stat. Primele discuții oficiale privind aceste propuneri vor avea loc în cadrul Consiliului European, programat pentru perioada 15-16 octombrie.
Aceste reforme sunt discutate în contextul unei revizuiri interne a instituțiilor europene și al negocierilor privind următorul buget multianual al UE. Instituțiile comunitare se confruntă în acest moment cu perspectiva unor reduceri de cheltuieli, ceea ce adaugă presiune asupra proceselor de decizie. Unii diplomați europeni au exprimat scepticism, considerând puțin probabil ca modificarea mecanismelor de vot și a numărului de comisari să fie acceptate de către liderii din capitalele europene.
