Comisia Europeană a prezentat o reformă majoră a modului în care sunt evaluate ofertele în cadrul achizițiilor publice. Conform propunerea prezentată de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, în cadrul plenului Parlamentului European de la Strasbourg, calitatea ar trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% în evaluarea ofertelor. Pentru contractele care implică o utilizare intensivă a forței de muncă, pragul minim de pondere a calității ar putea ajunge chiar și la 50%.
Noua abordare propune ca raportul calitate-preț să devină metoda standard de atribuire a contractelor. Criteriile de calitate pot include performanța tehnică, impactul asupra mediului, accesibilitatea sau asistența oferită după vânzare. Autoritățile vor putea solicita și criterii privind calificarea personalului sau resursele consumate. Aceste criterii trebuie să fie obiective, măsurabile și proporționale, iar toate ponderile și specificațiile trebuie să fie anunțate în prealabil evaluării ofertelor.
Evaluarea ofertelor ar putea integra și costurile pe întregul ciclu de viață al unui produs. Pe lângă suma plătită inițial la achiziție, autoritățile pot lua în calcul resursele consumate, întreținerea, precum și colectarea sau reciclarea. Dacă se utilizează acest model de calcul, ponderea acordată costurilor de viață va fi inclusă în pragul de 30% sau 50% stabilit pentru calitate. Totodată, Comisia Europeană prevede posibilitatea de a asigura calitatea prin specificații tehnice sau condiții de executare.
Pentru a facilita accesul companiilor, propunerea limitează cerințele care pot restricționa concurența. De exemplu, experiența anterioară în contracte publice nu poate fi solicitată decât dacă natura achiziției o impune, iar cerințele de cifră de afaceri nu ar trebui să depășească 50% din valoarea anuală estimată a contractului. De asemenea, participarea transfrontalieră va fi susținută prin interconectarea platformelor naționale, permițând companiilor să depună oferte în alte state membre prin sisteme conectate.
Reforma include și instrumente pentru aplicarea unei preferințe europene. Autoritățile ar putea limita participarea la firme din UE sau ar putea acorda puncte suplimentare ofertelor eligibile. Această preferință nu implică excluderea automată a furnizorilor din afara Uniunii Europene, depinzând de obiectul și valoarea contractului. În cazul în care nu există furnizori adecvați sau dacă aplicarea cerințelor ar genera costuri disproporționate, pot exista excepții de la această regulă.
Această reformă a achizițiilor publice intervine într-un context în care procesele de digitalizare și interconectare a bazelor de date sunt esențiale pentru eficiența pieței unice europene. În cadrul acestor schimbări, se urmărește simplificarea procedurilor prin unificarea directivelor într-un singur regulament. Propunerea a fost prezentată la 9 septembrie, iar Stéphane Séjourné a susținut-o în plen la 14 septembrie, urmând ca Parlamentul European și Consiliul să negocieze textul final.
