Comisia Europeană a adoptat, pe 9 septembrie, o propunere de regulament care vizează simplificarea și modernizarea cadrelor de achiziții publice din Uniunea Europeană. Această inițiativă strategică are scopul de a sprijini investițiile în infrastructură și servicii publice, fiind estimată să genereze economii administrative anuale de aproximativ 650 de milioane de euro. Propunerea urmărește consolidarea pieței unice, care reprezintă circa 15% din PIB-ul total al Uniunii Europene.
Noua reformă propusă de Comisia Europeană se bazează pe consultări extinse realizate cu diverși actori, inclusiv sindicate, companii și societatea civilă. Obiectivul principal este transformarea proceselor de achiziție într-un sistem mai flexibil și mai eficient, care să faciliteze investițiile în sectoare esențiale precum transporturile, sistemele energetice sau serviciile medicale. Din totalul economiilor estimate, 80 de milioane de euro vor fi reduse din povara administrativă a achizitorilor publici, în timp ce 570 de milioane de euro vor fi economite de operatorii economici.
Simplificarea normelor va fi realizată prin consolidarea a trei directive existente într-un singur regulament direct aplicabil, eliminând astfel fragmentarea legislativă actuală. Această abordare vizează reducerea complexității cauzate de actele legislative separate și de diferențele de transpunere la nivel național în statele membre. În plus, noul cadru va introduce o platformă digitală unică și interconectată, care să permită achizițiile electronice și verificarea automată a criteriilor de excludere pentru a crește numărul de oferte primite.
Propunerea introduce o metodă standard de atribuire bazată pe cel mai bun raport preț-calitate, unde criteriile de calitate vor reprezenta cel puțin 30% din evaluare. În cazul contractelor care implică o utilizare intensivă a forței de muncă, acest prag de calitate va fi ridicat la 50%. Această schimbare permite achizitorilor să ia în considerare nu doar prețul, ci și aspecte legate de mediu, securitate, inovare și reziliență, oferind totodată o mai mare flexibilitate în timpul negocierilor.
Securitatea și autonomia strategică sunt piloni centrali ai noii reglementări, reflectând recomandările din raportul Draghi privind importanța geopolitică a achizițiilor. Regulamentul va permite autorităților să abordeze riscuri legate de securitatea cibernetică și de influența țărilor terțe asupra infrastructurilor critice. De asemenea, se va implementa un cadru de „preferință europeană”, care poate restricționa accesul pe piață pentru anumite entități dacă analiza de piață indică un acces neechitabil acordat de statele terțe.
Această revizuire a normelor de achiziții publice vine ca un răspuns la deficiențele identificate anterior de Curtea de Conturi Europeană. Instituția a semnalat probleme legate de scăderea concurenței și de participarea limitată a întreprinderilor mici și mijlocii în procesele de licitație. Noua structură de reglementare este concepută pentru a asigura o participare transfrontalieră mai activă și un cadru de licitație mai competitiv pentru întreaga Uniune Europeană.
