Comisia Europeană a lansat în consultare publică un proiect de modificare a Directivei privind nitrații, cu scopul de a oferi statelor membre o flexibilitate sporită. Noua propunere ar permite fermierilor să utilizeze anumite tipuri de digestat lichid, un reziduu fertilizant obținut prin procesul de digestie anaerobă a materiei organice în stațiile de biogaz sau biomasă. Această schimbare ar putea transforma reziduurile de la stațiile de biogaz într-o resursă valoroasă pentru agricultură.
Digestatul respectiv poate funcționa atât ca îngrășământ organic, cât și ca ameliorator de sol, putând fi separat în fracțiuni lichide și solide pentru prelucrare ulterioară. Inițiativa vizează în mod specific fracțiunile lichide care prezintă un conținut ridicat de azot mineral și o prezență redusă de materie organică. Prin utilizarea acestor nutrienți extrași din gunoiul de grajd, producătorii agricoli ar putea reduce dependența de îngrășămintele sintetice cu azot, care sunt importate și consumatoare de energie.
Această măsură ar putea reduce costurile de producție pentru fermieri, în contextul în care tensiunile geopolitice și perturbările de pe piețele globale afectează accesibilitatea îngrășămintelor. Utilizarea digestatului ar sprijini tranziția către îngrășăminte circulare, cu o amprentă de carbon redusă, creând sinergii cu rolul biometanului în securitatea energetică a UE. Beneficiile vor fi deosebit de relevante în regiunile zootehnice, unde gunoiul de grajd este disponibil pentru producția de biogaz.
În prezent, Directiva privind nitrații limitează aplicarea gunoiului de grajd, inclusiv a celui prelucrat, la 170 kg de azot pe hectar pe an. Totuși, conform normelor RENURE introduse în martie 2026, statele membre ar putea fi scutite de această limită pentru anumite materiale cu conținut de azot recuperat din gunoiul de grajd, datorită similarității lor cu îngrășămintele chimice. Această evoluție normativă facilitează integrarea materialelor recuperate în procesele agricole standardizate.
Serviciul științific al Comisiei Europene, JRC, avertizează că beneficiile agronomice depind de calitatea produsului, de tehnologia de post-digestie și de gestionarea solului. Deși digestatul fermentat este mai puțin riscant decât gunoiul de grajd brut, cercetătorii de la JRC menționează că acesta poate conține reziduuri de medicamente veterinare, metale grele precum cuprul și zincul sau patogeni precum Cryptosporidium parvum. Monitorizarea pe termen lung este considerată esențială pentru a evalua impactul asupra sănătății umane și a solului.
Proiectul de act va fi supus unei perioade de consultare publică de o lună, urmând să fie aprobat de statele membre în cadrul Comitetului pentru nitrați. Dacă propunerea este susținută, aceasta va trece printr-o perioadă de examinare de trei luni de către Parlamentul European și Consiliu. Abia după acest proces, Comisia Europeană va putea adopta oficial amendamentul propus pentru modificarea reglementărilor actuale privind utilizarea nutrienților în agricultură.
