Compania austriacă Spar a depus o nouă plângere oficială la Comisia Europeană, vizând reglementările fiscale din Ungaria. Entitatea de retail acuză autoritățile ungare că taxa specială aplicată comerțului cu amănuntul afectează în mod disproporționat lanțurile de magazine deținute de investitori străini. Această acțiune vine după ce compania a solicitat repetat intervenția Uniunii Europene în această chestiune, începând încă din anul 2022.
Conform documentelor transmise către agenția de presă APA, noul guvern ungar nu a eliminat taxa specială introdusă de administrația precedentă. În schimb, a implementat o modificare legislativă care permite marilor comercianți să evite impozitul prin divizarea structurii în mai multe companii mai mici. Această metodă ar permite entităților de talia lor să plătească o taxă mult mai redusă sau chiar zero, o soluție care nu este aplicabilă marilor lanțuri de magazine.
Directorul Spar, Peter Manhartsberger, a criticat dur această abordare, numind regulamentul „absurd și hărțuitor”. El a subliniat că Spar Ungaria, care operează sute de magazine, nu poate fi fragmentată în sute de companii separate pentru a evita taxarea. Mai mult, reprezentantul companiei susține că obligarea firmei de a își schimba forma juridică reprezintă o încălcare directă a legislației UE, deoarece autoritățile nu ar trebui să recunoască restructurări menite exclusiv să servească scopurilor fiscale.
Impactul financiar asupra Spar este masiv, taxa specială costând compania aproximativ 80 de milioane de euro anul trecut, în timp ce plafonarea adaosului comercial a generat pierderi de 30 de milioane de euro. Pentru anul curent, estimările sunt și mai alarmante, taxa specială putând ajunge la aproape 90 de milioane de euro, iar costul plafonării marjei la aproximativ 40 de milioane de euro. În prezent, Spar plătește 4,5% din cifra de afaceri anuală, în timp ce rețelele locale plătesc între zero și 0,15%.
Peter Manhartsberger a menționat că aceste măsuri cauzează pierderi semnificative nu doar pentru Spar, ci și pentru alte lanțuri deținute de străini, precum Lidl, Penny și Tesco. Există suspiciunea că scopul acestor reglementări ar putea fi forțarea companiilor străine să se retragă din piața ungară și să își vândă magazinele. O astfel de evoluție ar putea servi, în final, interesele investitorilor locali din Ungaria.
Conflictul fiscal dintre Ungaria și sectorul de retail internațional are deja un precedent la nivel instituțional. Comisia Europeană a decis deja să dea Ungaria în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în acest an. Această acțiune juridică vizează exact taxa specială pe vânzările cu amănuntul și măsurile de plafonare a adaosului comercial aplicate de guvernul ungar.
