Consiliul Fiscal European (CFE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, a emis un avertisment privind riscurile asociate aplicării noilor norme fiscale ale Uniunii Europene. Organismul subliniază că utilizarea tot mai frecventă a flexibilității și a excepțiilor poate afecta direct credibilitatea întregului cadru bugetar. Această evoluție este observată în contextul extinderii clauzei derogatorii naționale, care a fost introdusă inițial pentru cheltuielile de apărare, dar care este extinsă acum și pentru anumite măsuri privind reziliența energetică.
Conform raportului, acumularea acestor derogări poate slăbi eficiența regulilor fiscale care au fost recent reformate. CFE identifică mai multe domenii care necesită îmbunătățiri urgente, inclusiv modul în care Comisia Europeană evaluează respectarea normelor. De asemenea, este necesară o revizuire a metodologiei de calcul a abaterilor de la traiectoria recomandată a cheltuielilor, precum și a transparenței măsurilor discreționare privind veniturile. O altă problemă majoră vizează evaluarea reformelor și investițiilor care permit statelor membre perioade mai lungi de ajustare fiscală.
Noile reguli fiscale, care au intrat în vigoare în aprilie 2024, impun acorduri individuale între fiecare stat membru și Comisia Europeană pentru reducerea anuală a datoriei. Statele europene au la dispoziție o perioadă cuprinsă între patru și șapte ani pentru a-și reduce deficitul și datoria către limitele europene stabilite. Aceste limite sunt de 3% pentru deficit și 60% din PIB pentru datoria publică. Până în prezent, doar Bulgaria a făcut față unei consecințe procedurale prin deschiderea unei noi proceduri de deficit excesiv.
Președintele CFE, Pieter Hasekamp, a avertizat că, deși fiecare excepție poate părea justificată din punct de vedere politic, acumularea acestora pune în pericol scopul regulilor. „Fiecare astfel de excepție pare rezonabilă din perspectivă politică, dar reglementările sunt judecate prin acumularea de precedente iar un cadrul legislativ afectat la fiecare nou șoc riscă să-și piardă scopul final”, a declarat Pieter Hasekamp. Diferența dintre rezultatele fiscale reale și proiecțiile din planurile de cheltuieli reflectă atât flexibilitatea introdusă, cât și marja de decizie a Comisiei Europene.
Situația fiscală a UE s-a îmbunătățit mai puțin decât se anticipa în planurile naționale, în ciuda unei creșteri economice peste așteptări în 2025. Datoria guvernamentală a UE a crescut de la 81% din PIB în 2024 la 82% în 2025. Proiecțiile Comisiei Europene indică o tendință de creștere a acestui indicator, estimând că datoria va depăși pragul de 84% din PIB în anul 2026. Presiunile pentru creșterea cheltuielilor în sectoare precum apărarea, securitatea energetică și tranziția verde contribuie la această evoluție.
Regulamentul fiscal european funcționează pe baza unor ținte stricte de deficit și datorie, menite să asigure stabilitatea financiară a zonei euro. Aceste norme impun statelor membre să urmeze traiectorii de consolidare fiscală pentru a preveni creșterea excesivă a datoriilor publice. În contextul actual, presiunea bugetară este accentuată de costurile ridicate ale finanțării datoriei și de necesitatea investițiilor masive în securitatea regională și infrastructura energetică.
