Investițiile destinate cooperativelor agricole, unităților de procesare și infrastructurii din zonele rurale ale României sunt în pericol de a pierde finanțarea europeană pentru perioada 2028-2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au lansat acest avertisment în cadrul unei dezbateri organizate la evenimentul INDAGRA FOOD 2026. Organizațiile subliniază că noile priorități ale Comisiei Europene, precum securitatea și apărarea, ar putea absorbi resursele care ar trebui direcționate către mediul rural.
Noua arhitectură bugetară propusă de Comisia Europeană implică integrarea finanțărilor pentru agricultură și coeziune în planuri naționale și regionale de parteneriat. Acest proces înlocuiește actualul sistem al Politicii Agricole Comune (PAC), structurat în doi piloni. Deși aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea pentru dezvoltarea rurală va depinde de deciziile fiecărui stat membru. Acest lucru ridică temeri privind reducerea investițiilor în comunitățile rurale.
Comisia Europeană propune un prag minim de 10% pentru investițiile în dezvoltarea rurală, calculat din alocările planurilor naționale după excluderea sumelor pentru PAC și pescuit. Alexandra Popa, director executiv al CRPE, susține că acest procent este insuficient pentru a acoperi decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban. Ea solicită majorarea pragului și stabilirea unei alocări minime pentru programul LEADER, pentru a asigura o predictibilitate a resurselor necesare pentru infrastructură și servicii.
O problemă majoră vizează accesul la fonduri pentru structurile agricole din România, unde există doar 229 de grupuri și organizații de producători active. Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, majoritatea acestora sunt cooperative agricole. Márton Balogh, director regional Civitas, avertizează că restrângerea finanțării doar către organizațiile de producători recunoscute oficial ar putea dezavantaja micii fermieri români, care au nevoie de instrumente adaptate realității lor economice.
Dezvoltarea rurală include și alte domenii critice, precum educația, digitalizarea și pregătirea tinerilor fermieri prin învățământ dual. Având în vedere că zonele rurale ocupă peste 87% din suprafața României, investițiile în liceele agricole și în competențele antreprenoriale sunt esențiale. Dorian Filote, coordonator la Comisia Europeană, a explicat că finanțarea cooperativelor nu va depinde de un singur instrument, iar Parlamentul European ar putea defini poziția sa privind PAC până la începutul anului 2027.
Sistemul de finanțare al agriculturii în Uniunea Europeană trece printr-o etapă de reformă structurală majoră, vizând trecerea de la modelul actual al Politicii Agricole Comune la planuri de parteneriat național. Această tranziție presupune o redistribuire a fondurilor care va pune la încercare capacitatea statelor membre de a menține echilibrul între dezvoltarea orașelor și sprijinirea economiei rurale, într-un context de creștere a importanței bugetelor dedicate securității și apărării.
