Viitorul buget european pentru perioada 2028–2034 pune sub semnul întrebării nivelul investițiilor în zonele rurale, inclusiv în procesarea alimentelor și infrastructură. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană nu garantează acoperirea nevoilor reale ale României. Organizațiile susțin că dezvoltarea rurală ar putea pierde resurse în competiția cu alte priorități naționale, precum securitatea sau dezvoltarea urbană.
Problema centrală identificată de cele două instituții este lipsa unui buget distinct și suficient de consistent pentru mediul rural. Pragul de 10% propus de Comisia Europeană se aplică alocărilor din planurile naționale și regionale de parteneriat, după ce sunt excluse sumele destinate Politicii Agricole Comune (PAC), pescuitului și Fondului Social pentru Climă. În această nouă arhitectură, finanțarea va depinde în mare măsură de prioritățile stabilite de fiecare stat membru în parte.
Alexandra Popa, director executiv al CRPE, subliniază că pragul de 10% este insuficient din cauza decalajelor de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban. Ea avertizează că, fără alocări clare și predictibile, investițiile în cooperative, procesare sau servicii pentru comunitățile rurale ar putea fi împinse pe plan secund. Organizația susține că România trebuie să negocieze garanții financiare mai solide și să stabilească o alocare minimă pentru programul LEADER.
Accesul cooperativelor agricole la fonduri ar putea fi afectat de criteriile de eligibilitate care urmează să fie stabilite. Conform unei analize CRPE bazată pe datele Ministerului Agriculturii din iunie 2026, în România există 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea fiind cooperative agricole. Márton Balogh, director regional Civitas, menționează că sprijinul trebuie să fie accesibil și pentru cooperativele care nu au obținut recunoaștere oficială, pentru a ajuta micii fermieri să investească în afacerile lor.
Dezvoltarea rurală vizează nu doar agricultura, ci și digitalizarea, educația și infrastructura, zone care ocupă peste 87% din suprafața României. O altă prioritate este reînnoirea generațională, care necesită investiții în licee agricole și învățământ dual. În prezent, poziția Parlamentului European privind viitoarea politică agricolă nu este definită, însă Dorian Filote de la Comisia Europeană estimează că aceasta ar putea fi conturată până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027.
Discuțiile privind noul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 vin într-un context de reforme structurale ale Politicii Agricole Comune. Această reformă propune trecerea de la sistemul actual organizat în doi piloni către un cadru integrat, unde agricultura și coeziunea vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale de parteneriat. Deciziile finale vor depinde de negocierile dintre statele membre și instituțiile europene.
