Instabilitatea politică din Germania, marcată de rezultatele electorale recente ale lui Friedrich Merz, pune sub semnul întrebării capacitatea Berlinului de a conduce negocierile pentru bugetul Uniunii Europene. Oficialii de la Bruxelles manifestă îngrijorări privind rolul tradițional al Germaniei de a facilita compromisuri între statele membre. Pierderile suferite de CDU în alegerile regionale au determinat deja o reevaluare a ceea ce se poate obține la nivel european în perioada următoare.
Miza centrală a discuțiilor este Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, un pachet propus de Comisia Europeană de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă circa 1,26% din venitul național brut al Uniunii și va finanța domenii precum agricultura, apărarea, coeziunea, infrastructura și migrația. Germania conduce un grup de state, inclusiv Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, care solicită reducerea propunerii cu câteva sute de miliarde de euro.
Poziția grupului condus de Merz a fost criticată dur de Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pe buget. Europarlamentarul român a declarat la Strasbourg că aceste reduceri cerute de cele șase state nu vor rezolva problemele de securitate și competitivitate, ci vor fragiliza Europa. Siegfried Mureșan susține că nu se poate cere mai mult de la Uniune și, simultan, o reducere a bugetului, argumentând că sunt necesare resurse suplimentare pentru apărare și securitate cibernetică.
Slăbirea lui Merz a fost accelerată de rezultatele din Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut aproape 44% din voturi, și din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde CDU a ajuns la doar 5%. Aceste rezultate au afectat controlul său asupra centrului politic german, făcând mai dificilă acceptarea unui buget mai mare la Bruxelles. Un cancelar aflat sub presiune internă și amenințat de creșterea extremei drepte eurosceptice are un spațiu politic limitat pentru a accepta noi contribuții sau taxe europene.
Conflictul este major între poziția statelor „frugale” și mandatul Parlamentului European, care cere un buget de aproximativ 1,38% din venitul național brut. Parlamentul propune includerea unor fonduri suplimentare pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU. Siegfried Mureșan a avertizat că reducerea bugetului ar afecta direct țări precum România, care este beneficiar net. Disputa vizează modul în care noile prioritale, precum apărarea, pot fi finanțate fără a diminua fondurile pentru agricultură și coeziune.
Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual necesită unanimitatea în Consiliul European și aprobarea Parlamentului European. Obiectivul este ca acordul politic să fie încheiat până la sfârșitul acestui an, pentru ca programele să fie gata de implementare la 1 ianuarie 2028. Orice întârziere ar putea complica procesul, având în vedere că alte state importante, precum Franța, Italia sau Spania, se apropie de perioade electorale care pot influența disponibilitatea de a accepta compromisuri la nivel european.
