Datoria publică a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene a ajuns la aproximativ 15.704,6 miliarde euro la data de 31 martie 2026, conform datelor publicate de Eurostat. Această sumă reflectă obligațiile administrațiilor publice ale fiecărui stat, în timp ce Uniunea Europeană, în calitate de emitent de datorie, avea împrumuturi restante de 836,8 miliarde euro la 30 iunie 2026. Presiunea financiară crește pe măsură ce veniturile viitoare trebuie să acopere atât investițiile, cât și serviciile publice sau securitatea continentului.
La nivelul Bruxellesului, datoria proprie a UE a cunoscut o accelerare semnificativă, crescând de la 738,9 miliarde euro la sfârșitul anului 2025 la 836,8 miliarde euro la 31 martie 2026. Această creștere de aproximativ 97,9 miliarde euro, sau 13,2%, s-a produs într-un interval de doar trei luni. Principalul motor al acestei evoluții este NextGenerationEU, instrumentul utilizat pentru redresarea economică post-pandemie, digitalizare și tranziția energetică, cu o estimare de mobilizare a unor împrumuturi de până la 634 miliarde euro până la finalul anului 2026.
Analizând situația individuală a statelor membre, Franța deține cel mai mare debit, cu 3.536,1 miliarde euro la 31 martie 2026, cifra crescând ulterior la 3.595,5 miliarde euro conform INSEE. Italia urmează cu 3.158,2 miliarde euro, urmată de Germania cu 2.902 miliarde euro și Spania cu 1.739,5 miliarde euro. În ceea ce privește monedele naționale, Polonia raporta 2.444,3 miliarde zloți, Cehia 3.827,9 miliarde coroane, iar România avea o datorie de 1.169,9 miliarde lei, conform datelor Eurostat.
Prognozele Comisiei Europene indică faptul că datoria agregată a statelor UE va ajunge la 84,2% din PIB în 2026 și la 85,3% în 2027. Pentru Franța, estimările indică niveluri de 118,1% și 120,2% din PIB, în timp ce Italia este proiectată să atingă 138,5% și 139,2%. România se află într-o poziție diferită, cu estimări de 61,6% pentru anul 2026 și 63,4% pentru anul 2027, în condițiile în care deficitul primar ridicat și costurile cu dobânzile rămân factori de presiune.
Gestionarea acestor datorii depinde de capacitatea de refinanțare a obligațiunilor la maturitate, o operațiune considerată normală în economie. Totuși, raportul Curții de Conturi Europene (ECA) avertizează că datoria publică a Uniunii Europene va depăși pragul de 1000 miliarde euro la începutul anului 2027. Dacă refinanțarea devine prea scumpă sau dacă investițiile productive sunt sacrificate pentru cheltuieli curente, riscul de deteriorare a poziției bugetare crește, afectând în final capacitatea de dezvoltare a economiilor europene.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de dificultate în gestionarea deficitelor, în condiții de creștere economică modestă. Comisia Europeană estimează o creștere a UE de doar 1,1% în 2026 și 1,4% în 2027, ceea ce limitează spațiul fiscal disponibil. Această evoluție coincide cu avertismentele privind sfârșitul perioadei cu bani ieftini, impunând statelor necesitatea de a reduce deficitele într-un mediu economic cu o dinamică foarte limitată.
