Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie majoră privind protecția conținutului digital, clarificând faptul că postările de pe rețelele sociale, precum Facebook, pot fi protejate prin drept de autor. Pronunțarea, dată pe 3 septembrie 2026 în cauza C-598/24, vine în urma unui litigiu de ani de zile declanșat în România. Cazul a vizat preluarea unui text scurt de către o redacție de presă fără acordul autorului original.
Conflictul a început în 2021, când Ioana Turcu, o profesoară, a publicat pe Facebook un text despre cadourile oferite profesorilor de către părinți la începutul anului școlar. Această postare a fost preluată integral de publicația Gândul, fără a solicita permisiunea. Reprezentantul publicației a susținut la acea vreme că Facebook reprezintă un domeniu public și că oricine are dreptul de a prelua orice conținut de pe platformă.
În instanțele românești, Tribunalul București și Curtea de Apel București au respins inițial acțiunea reclamantei, argumentând că textul nu era o operă originală, ci doar o exprimare a unor nemulțumiri personale. Dosarul a ajuns însă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a solicitat lămuriri de la CJUE. Întrebarea centrală a fost dacă un text scurt, prin care un autor își exprimă opinia asupra unei chestiuni sociale, poate fi protejat.
CJUE a răspuns afirmativ, subliniind că scurtimea textului sau faptul că este publicat pe o rețea socială nu exclud protecția legii. Pentru a fi protejată, o operă trebuie să fie o creație intelectuală proprie, care reflectă alegeri libere și creative ale autorului. Gabriel Turcu, avocat specializat în proprietate intelectuală, explică faptul că orice text original care exprimă personalitatea autorului beneficiază de drept de autor, indiferent de platforma de distribuție.
Totuși, decizia nu oferă redacțiilor un drept de veto absolut asupra utilizării materialelor. Dreptul european permite utilizarea unor opere protejate pentru relatarea evenimentelor curente, comentarea sau informarea publicului, sub anumite condiții. Problema juridică rămâne însă limitele citării: jurnalistul trebuie să folosească doar fragmentul necesar pentru context și să nu transforme citarea într-o republicare integrală a materialului, fără a respecta proporționalitatea.
O clarificare esențială vizează și aspectul comercial al presei. CJUE a stabilit că excepția privind informarea publicului nu poate fi condiționată de lipsa unui scop financiar. Astfel, un site de știri care generează venituri din publicitate sau abonamente poate beneficia de excepțiile privind utilizarea materialelor protejate pentru scopul informativ, fără ca fundamentul său economic să anuleze dreptul de a cita surse în scop jurnalistic.
