Deputata austriacă Meri Disoski a susținut, în cadrul EU Parliamentary Democracy Forum, că parlamentele naționale și Parlamentul European trebuie să coordoneze controlul asupra marilor platforme online. Această propunere vine din necesitatea de a gestiona amenințările care utilizează aceleași tehnologii, algoritmi și rețele pentru a genera riscuri în mai multe state simultan. Meri Disoski subliniază că 27 de parlamente nu ar trebui să construiască separat capacități de control pentru probleme care depășesc frontierele naționale.
Argumentul central al deputatei vizează natura transfrontalieră a platformelor digitale, în contrast cu modul predominant național în care parlamentele exercită controlul democratic. Manipularea informațională, ingerințele externe și distribuirea materialelor sintetice funcționează simultan în mai multe state membre. În prezent, aceeași companie poate fi analizată separat de comisii parlamentare diferite, care au acces diferit la informații și nu folosesc o metodologie comună, ceea ce creează o fragmentare a procesului de supraveghere.
Un studiu realizat de Agora Digitale Transformation a oferit date concrete despre impactul acestor tehnologii asupra politicienilor. Cercetarea a analizat 5.872 de membri ai parlamentelor naționale din toate cele 27 de state UE, verificând existența numelor acestora pe aproximativ 160 de domenii asociate cu deepfake-uri sexualizate. Rezultatele arată că femeile parlamentare sunt de 33 de ori mai expuse la astfel de conținut neconsensual comparativ cu bărbații, fiind identificate 138 de femei și nouă bărbați asociați cu aceste site-uri.
Meri Disoski propune ca parlamentele să coordoneze întrebările adresate platformelor privind amplificarea algoritmică și evaluarea riscurilor. Ea solicită, de asemenea, asigurarea accesului cercetătorilor independenți la informațiile necesare pentru verificări. Scopul este evitarea celor „27 de curbe separate de învățare”, propunând în schimb schimbul de rezultate și construirea unor structuri comune de cooperare între parlamentele naționale și Parlamentul European pentru a monitoriza mai eficient actorii digitali.
Problema expunerii la conținut falsificat include și pagini de tip „gateway”, care nu găzduiesc neapărat imaginea, ci leagă identitatea unei persoane de instrumente de generare. Autorii studiului subliniază că vizibilitatea politică ridicată amplifică riscul, în special pentru femeile aflate în funcții guvernamentale sau de conducere de partid. Această formă de violență digitală poate descuraja participarea femeilor în viața publică și poate afecta direct dezbaterea democratică la nivel continental.
În cadrul cadrului european, Parlamentul European a adoptat la 15 septembrie o rezoluție privind European Democracy Shield, solicitând măsuri împotriva deepfake-urilor malițioase. Această poziție politică se adaugă la Digital Services Act, prin care Comisia Europeană a confirmat în 2026 faptul că violența bazată pe gen este tratată drept un risc sistemic. Platformele mari sunt astfel obligate să analizeze modul în care designul și sistemele de recomandare pot contribui la astfel de prejudicii.
