Diana Barglazan, DG Energy Country Coordinator for Romania în cadrul Comisiei Europene, a avertizat că lipsa de predictibilitate și schimbările frecvente ale legislației reprezintă vulnerabilități majore pentru sectorul energetic românesc. În cadrul Conferinței Regionale Eurogas desfășurate la București, aceasta a subliniat că investițiile în acest domeniu necesită o perspectivă pe termen lung, pe care actualul cadru normativ o poate compromite prin intervenții publice fragmentate și reglementări care se modifică sau se prelungesc constant.
Oficialul a evidențiat faptul că România deține un potențial energetic foarte mare, însă valorificarea acestuia este adesea întârziată de decizii tardive. Un exemplu relevant a fost dezvoltarea capacităților fotovoltaice, care a avansat fără o evoluție simultană a sistemelor de stocare a energiei. Diana Barglazan a comparat situația cu cea a Bulgariei, care a reușit să importe energie electrică ieftină din România pe timpul zilei pentru a o revinde la prețuri mai mari seara, datorită capacităților de stocare mai avansate.
În ceea ce privește flexibilitatea sistemului, reprezentanta Comisiei Europene a menționat că gestionarea cererii, cunoscută sub numele de demand response, a avut prima acțiune reală abia în această vară. Deși există soluții și resurse disponibile în diverse domenii, precum biometanul, deciziile sunt adesea amânate. Această ezitare transformă potențialul nevalorificat într-o vulnerabilitate pentru sistem, deoarece acțiunile sunt luate abia când situația devine critică, cu consecințe negative pentru stabilitate.
Diana Barglazan a abordat și tema securității prin producția internă de gaze, numind-o un activ strategic pentru Europa. Deși posibilitățile de finanțare europeană pentru proiectele bazate pe combustibili fosili s-au redus la nivelul Uniunii Europene, România a beneficiat de fonduri semnificative, inclusiv prin Fondul pentru Modernizare. În contextul eliminării dependenței de gazul rusesc, producția internă și cea din Norvegia rămân piloni esențiali pentru asigurarea aprovizionării europene pe termen lung.
Situația de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost descrisă de oficial ca fiind fără precedent, fiind influențată de nivelul apei în Dunăre. Această experiență a demonstrat că schimbările climatice reprezintă un risc concret și actual pentru funcționarea centralelor nucleare, care asigură în mod normal 20% din electricitatea consumată în România. Deși gestionarea crizei a fost considerată bună, costurile adaptării se reflectă în prețuri mai mari la orele de vârf.
Modelul european de piață internă a demonstrat eficiență în gestionarea crizei și în asigurarea transferului de energie către regiunile necesitatoare, inclusiv către România, Moldova și Ucraina. Totuși, deși securitatea aprovizionării este garantată, există încă dificultăți în asigurarea accesibilității prețurilor pentru consumatori. Obiectivele de decarbonizare, securitate energetică și prețuri accesibile trebuie abordate simultan, deoarece ignorarea oricărui aspect poate genera probleme majore în sistemul energetic global.
