Protestele organizate de elevi și studenți din Franța au declanșat o dispută la nivel european, în urma unor cazuri grave de accidentări ale unor adolescenți în timpul intervențiilor forțelor de ordine. În timp ce reprezentanții stângii din Parlamentul European critică dur modul în care autoritățile gestionează manifestațiile, Comisia Europeană subliniază necesitatea unor intervenții proporționale. Tensiunile au crescut după ce au fost raportate mii de rețineri, dintre care o mare parte aparțin minorilor implicați în violențe.
Manon Aubry și Martin Schirdewan, copreședinții Grupului Stângii, au susținut protestele elevilor, acuzând poliția de utilizarea disproporționată a forței. Această poziție a fost motivată de incidente traumatizante, precum cazul unui adolescent de 15 ani care și-a pierdut o mână la Lens în urma unei intervenții a CRS. Un alt incident major a avut loc la Tours, unde un elev de 16 ani și-și-a pierdut vederea la un ochi, fapt care a declanșat investigații judiciare și ale Inspectoratului General al Poliției Naționale.
Ministerul francez al Justiției a furnizat date alarmante privind amploarea reținerilor efectuate în contextul mișcării de protest. La data de 5 octombrie, s-a raportat că 5.060 de persoane au fost plasate în custodia poliției, însă o proporție de 87%, respectiv 4.406 persoane, erau minori. Din totalul celor reținuți, 1.802 persoane au făcut obiectul unor proceduri judiciare, evidențiind caracterul masiv al intervențiilor în marja manifestațiilor de stradă.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a intervenit pentru a delimita responsabilitățile și a proteja drepturile fundamentale. Ea a afirmat că dreptul la întrunirea pașnică trebuie respectat, dar a precizat că menținerea ordinii publice este o responsabilitate națională a Franței. Comisia a condamnat în mod explicit violențele îndreptate împotriva polițiștilor, pompierilor și profesorilor, subliniind că nicio revendicare nu poate justifica atacurile asupra acestor categorii de persoane.
Guvernul francez a încercat să răspundă cauzelor care au alimentat mobilizarea prin deschiderea unei consultări naționale pentru liceeni. Această inițiativă vizează cinci direcții de lucru, inclusiv îmbunătățirea clădirilor școlare, organizarea zilelor de școală și creșterea transparenței sistemului Parcoursup. Premierul Sébastien Lecornu a solicitat ca primele decizii și detalii privind finanțarea acestor măsuri să fie prezentate până la sfârșitul lunii octombrie, pentru a aborda problemele structurale ale sistemului de educație.
În cadrul Parlamentului European, procedura oficială privind aceste evenimente include mențiuni despre atacuri asupra școlilor și asalturi asupra personalului școlar. Dezbaterea reflectă o polarizare între cei care condamnă violențele și cei care cer protejarea revendicărilor elevilor privind lipsa profesorilor și clasele aglomerate. Anchetele judiciare în desfășurare rămân esențiale pentru a stabili dacă intervențiile polițienești au respectat principiile de necesitate și proporționalitate.
