România se află într-o poziție de negociere complexă în cadrul Uniunii Europene, în contextul planului Comisiei Europene de a stabili un nou tip de parteneriat cu Canada. Bucureștiul susține menționarea explicită a energiei nucleare în declarația comună ce urmează să fie adoptată la summitul UE-Canada, alături de Franța și Slovacia. Această poziție este dictată de interesele strategice și economice naționale, având în vedere legătura istorică dintre industria nucleară canadiană și infrastructura energetică română.
Disputa europeană vizează în principal denumirea și implicațiile noului statut propus de Ursula von der Leyen, care propune Canada ca prim posibil „membru asociat”. Germania conduce opoziția față de această terminologie, fiind susținută de Franța, Italia și Belgia, care contestă un statut care nu este definit juridic sau politic în tratatele UE. Un diplomat a declarat că procesul a început prematur, afirmând că s-a „pus cu siguitate căruța înaintea boilor” prin anunțarea unei poziții înainte de stabilirea clară a semnificației acesteia.
Pe lângă problema statutului, statele europene se confruntă cu divergențe privind cooperarea energetică. În timp ce Austria se opune includerii unor angajamente privind energia nucleară în declarația comună, România, Franța și Slovacia insistă pentru o colaborare strânsă în acest domeniu. Pentru România, acest aspect este crucial deoarece centrala nucleară de la Cernavodă utilizează reactoare de tip CANDU, o tehnologie dezvoltată în Canada, ceea ce implică decenii de cooperare în transfer de tehnologie și schimb de informații între autorități.
Propunerea de parteneriat, lansată de Ursula von der Leyen în septembrie 2026, vizează identificarea a șase domenii prioritare, inclusiv apărarea, inteligența artificială și securitatea lanțurilor de aprovizionare. Canada ar putea participa la programe precum Horizon Europe sau Erasmus, dezvoltând totodată infrastructuri comune de cabluri submarine și rezerve de materii prime critice. Proiectul este considerat un experiment care ar putea transforma Canada într-un partener cu un statut unic, diferit de modelele aplicate deja cu Elveția sau Regatul Unit.
Negocierile continuă într-un context geopolitic tensionat, în care Canada încearcă să își diversificieze parteneriatele pentru a reduce dependența de Statele Unite. Pentru Uniunea Europeană, acest pas face parte dintr-un efort de diversificare a relațiilor strategice față de presiunile exercitate de China sau Rusia. Următoarea etapă a discuțiilor va avea loc luni, 26 octombrie, la nivelul ambasadorilor, înainte de summitul de la Montreal, programat pentru 29–30 octombrie, unde vor fi prezenți Mark Carney, Ursula von der Leyen și António Costa.
Relația economică dintre UE și Canada se bazează deja pe acordul comercial CETA, aplicat provizoriu din septembrie 2017. România a ratificat acest acord în anul 2020, consolidând deja legăturile comerciale dintre cele două părți. Noul parteneriat ar putea extinde această colaborare dincolo de accesul la piața unică, incluzând investiții prin fonduri de pensii și o cooperare mai profundă pe plan instituțional și militar.
