Dragoș Pîslaru, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a tras un semnal de alarmă privind riscul de a pierde sume masive din PNRR. Acesta susține că problemele de raportare și documentare, care pun în pericol atragerea a 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată, nu sunt fenomene noi. Conform fostului ministru, responsabilitatea pentru îndeplinirea jaloanelor aparține direct ministerelor care implementează reformele și investițiile, nu doar instituției centrale.
Situația este îngrijorătoare, deoarece actuala conducere a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat date alarmante. Ministrul Mihai Ghigiu a anunțat că aproximativ 38 de ținte și jaloane sunt în pericol. Din totalul de 6,4 miliarde de euro care ar trebui atrase prin ultimele două cereri de plată, România estimează că va încasa inițial doar aproximativ 3 miliarde de euro, restul fiind sub incertitudine.
Dragoș Pîslaru explică faptul că dificultățile au fost prezente pe tot parcursul mandatului său, început în iunie 2025. El acuză lipsa unui sistem informatic integrat pentru gestionarea programului în perioada 2021-2024, ceea ce a transformat coordonarea MIPE într-un exercițiu de centralizare a hârtiilor. Întârzierile nu au apărut recent, ci s-au acumulat încă din cererea de plată numărul 2 și au devenit evidente în blocajele aferente cererii numărul 3.
Fostul ministru subliniază că toate raportările au fost transmise către Comisia Europeană pe baza asumării oficiale a ministerelor de linie. El precizează că MIPE a preluat documentele de la ministerele responsabile la data de 31 august și le-a verificat în timpul disponibil. Pîslaru menționează că echipele tehnice sunt în mare parte aceleași, deci problemele nu pot fi explicate prin schimbarea personalului, ci prin capacitatea de a livra dovezi necesare.
Evaluarea sa privind sumele rămase indică faptul că aproape un miliard de euro este deja pierdut din cauza jaloanelor ratate, precum decarbonizarea sau legea salarizării. Din cele 6,4 miliarde de euro rămase, miza reală este atragerea a circa 5,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Pentru restul de 2,5 miliarde de euro, România trebuie să continue negocierile dure cu Comisia Europeană, cu scopul de a încasa banii încă din decembrie.
Absorbția fondurilor europene rămâne un subiect critic pentru stabilitatea financiară a țării, în contextul în care termenul limită pentru implementarea PNRR se apropie. România are alocate prin acest program un total de 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,27 miliarde de euro au fost deja încasate până în prezent. Demonstrarea îndeplinirii reformelor asumate este esențială pentru a evita blocajele ulterioare în relația cu Bruxellesul.
