Comisia pentru afaceri constituționale a adoptat un raport prin care eurodeputații solicită menținerea controlului uman asupra utilizării inteligenței artificiale în cadrul instituțiilor Uniunii Europene. Documentul propune ca procesele de decizie să rămână centrate pe oameni și să fie compatibile cu valorile europene și protecția datelor. Raportul a fost aprobat cu 21 de voturi pentru, trei împotrivă și nicio abținere, fiind pregătit de Manolis Kefalogiannis din PPE, Grecia.
Eurodeputații subliniază necesitatea unor evaluări sistematice privind impactul tehnologiei asupra integrității proceselor electorale și a funcționării democrației. Raportul identifică riscuri majore precum dezinformarea, manipularea informațională, ingerințele străine și utilizarea conținutului sintetic, inclusiv a deepfake-urilor, pentru a influența alegătorii. Se urmărește ca aceste tehnologii să nu poată fi folosite pentru a încălca viața privată sau pentru a manipula percepția cetățenilor asupra realității politice.
Un aspect central al propunerii este crearea unui observator AI în cadrul Parlamentului European, care ar funcționa fără resurse bugetare suplimentare. Acest observator nu va avea puteri de reglementare sau de sancționare, ci va acționa ca un organism de sprijin pentru comisiile parlamentare. Rolul său va include monitorizarea practicilor instituționale și analiza efectelor inteligenței artificiale asupra echilibrului dintre instituții, administrație și controlul democratic.
Raportul propune, de asemenea, un model de cooperare internațională pentru gestionarea riscurilor de securitate, inspirat de regimurile de neproliferare nucleară. Deși acest vot nu lansează negocieri internaționale imediate, el reprezintă o solicitare politică pentru ca UE să joace un rol de lider în stabilirea unor reguli globale. Obiectivul este de a aborda riscurile transfrontaliere ale tehnologiei fără a bloca inovarea sau competitivitatea companiilor europene.
În ceea ce privește procesul legislativ, eurodeputații sugerează utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza legislației și identificarea unor eventuale inconsistențe juridice. Totuși, raportul impune o limită politică strictă: tehnologia trebuie să asiste procesul decizional, nu să îl înlocuiască. Responsabilitatea politică umană nu poate fi transferată către algoritmi, asigurându-se astfel că deciziile publice rămân sub controlul reprezentanților aleși.
Acest demers vine într-un context în care cadrul legislativ actual, reprezentat de AI Act, se concentrează pe introducerea sistemelor pe piață. Raportul AFCO extinde discuția către dimensiuni instituționale și de protecție a drepturilor fundamentale, precum transparența algoritmică și autodeterminarea digitală. Parlamentul European urmează să voteze acest document în sesiunea planificată pentru perioada 19–22 octombrie, moment în care textul poate fi modificat sau respins.
