Guvernele europene au reacționat dur la anunțul președintelui american Donald Trump privind intenția de a importa 300.000 de tone de motorină din Rusia. Această decizie a fost prezentată în weekend, cu câteva săptămâni înainte de alegerile intermediare din SUA, sub conceptul de „armistițiu energetic”. Liderii din Europa avertizează că o astfel de înțelegere riscă să submineze sancțiunile impuse Moscovei și să afecteze unitatea dintre aliații transatlantici.
Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a declarat că acest acord nu va contribui la reducerea prețurilor la produsele petroliere și nici la menținerea coeziunii dintre partenerii de pe ambele maluri ale Atlanticului. El a subliniat că această abordare „nu este calea europeană”. În același sens, ministrul german de stat pentru Europa, Gunther Krichbaum, a avertizat că orice sumă de bani plătită pentru energia rusească reprezintă o contribuție directă la finanțarea armelor folosite împotriva Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus sub semnul întrebării utilitatea economică a acestei propuneri, menționând că volumul de 300.000 de tone este neglijabil față de consumul mondial de aproximativ 120 de milioane de tone pe lună. Zelenski a susținut că decizia lui Trump ar putea avea alte raționamente și a propus ca Washingtonul să încheie un acord similar cu Ucraina. El a dezvăluit, de asemenea, că autoritățile de la Kiev nu au fost informate despre acest plan, aflând informația din presă.
Reprezentanta UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a îndemnat Statele Unite să se alăture Bruxelles-ului și Londrei în adoptarea unor măsuri economice mai dure. Kallas a amintit că Rusia a declanșat războiul și că o eventuală încetare a focului nu ar trebui să avantajeze Moscova, având în vedere că Rusia deține numeroase rafinării, în timp ce Ucraina dispune de o singură unitate de acest tip. Ministrul britanic de stat, Stephen Doughty, a confirmat că Londra va continua să intensifice presiunea economică asupra Rusiei.
Liderii europeni au menținut poziția de a continua izolarea Rusiei și sprijinul pentru Ucraina, considerând că presiunea este singura cale către pace. Ministrul leton de Externe, Baiba Braže, a reiterat necesitatea sancțiunilor, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a criticat încercările de a pune Rusia și Ucraina pe același plan de responsabilitate. Această tensiune apare într-un moment în care atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene provoacă pene de curent pe scară largă.
Conflictul energetic și necesitatea securității resurselor rămân teme critice în Europa, în contextul în care Ucraina se pregătește pentru a cincea iarnă de la începutul invaziei din februarie 2022. În timp ce Kievul se confruntă cu atacuri constante asupra centralelor electrice, Fondul Monetar Internațional estimează că țara ar putea avea un deficit de finanțare între 30 și 35 de miliarde de dolari în cursul anului viitor.
