O analiză realizată de BCE relevă faptul că Uniunea Europeană ar putea reduce cu aproximativ o treime diferența de productivitate față de Statele Unite dacă ar avea o distribuție a companiilor mari și mici similară celei americane. Această constatare subliniază faptul că problema economiilor europene nu este doar una de eficiență, ci și de dimensiune a entităților care operează pe piață. Diferența de scară între cele două regiuni explică o parte importantă din decalajul economic existent între cele două maluri ale Atlanticului.
În prezent, angajații din Uniunea Europeană generează, în medie, cu aproximativ 20% mai puțină producție pe oră decât angajații americani, conform studiilor academice citate de BCE. Această disparitate este deosebit de marcată în comparație cu anul 1995, când cele două economii erau mult mai apropiate din punct de vedere al productivității. În ultimele trei decenii, Statele Unite au reușit să dezvolte un număr mare de companii capabile să opereze la scară globală, în special în sectoarele tehnologiei și serviciilor financiare.
Datele analizate de banca centrală arată că dimensiunea unei firme influențează direct nivelul de productivitate. Companiile cu cel puțin 250 de angajați generează o valoare adăugată anuală de aproximativ 86.800 de euro pentru fiecare angajat, în timp ce la firmele cu mai puțin de 10 salariați această valoare este de cel puțin două ori mai mică. În UE, doar 36% dintre angajați lucrează în firme cu peste 250 de persoane, comparativ cu 41% în SUA, în timp ce companiile mici concentrează 30% din ocuparea forței de muncă în Europa.
Fragmentarea pieței europene reprezintă un obstacol major în calea extinderii companiilor. O firmă care dorește să crească în Uniunea Europeană se confruntă cu diferențe de legislație, fiscalitate, reglementare și proceduri administrative între statele membre. În loc să beneficieze de o piață unică cu reguli uniforme, companiile trebuie să opereze într-un sistem format din numeroase cadre juridice naționale. Această situație este agravată de o piață de capital de risc mult mai mică decât cea americană, limitând finanțarea în etapele cruciale de dezvoltare.
Ca soluție, se discută proiectul „EU Inc.”, care ar putea crea o formă juridică opțională la nivelul întregii Uniuni pentru a permite operarea transfrontalieră pe baza unui singur set de reguli. Acest mecanism ar putea consolida piața unică și ar favoriza concurența, inovarea și creșterea productivității. Modelul este inspirat parțial din experiența americană, însă „EU Inc.” ar încerca să stabilească un cadru juridic european într-o piață formată din 27 de sisteme naționale diferite, facilitând astfel scalarea afacerilor.
Problema de productivitate este strâns legată de capacitatea companiilor de a investi în tehnologie, cercetare și dezvoltare sau automatizare. Companiile europene se confruntă cu obstacole precum reglementările, costurile ridicate ale energiei, lipsa personalului calificat și incertitudinea. De asemenea, investițiile europene în inovare sunt mai puțin concentrate în sectoarele digitale și în inteligența artificială decât în SUA, ceea ce limitează potențialul de creștere a companiilor care ar putea deveni lideri globali.
