Uniunea Europeană generează anual peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, o cantitate care reprezintă aproximativ 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. Această problemă de risipă se confruntă cu o presiune crescută asupra producției agricole cauzată de secetă și temperaturi extreme. În acest context, Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente subliniază necesitatea unor mecanisme eficiente pentru a direcționa surplusul către grupurile de populație care au nevoie de sprijin alimentar.
Producția agricolă devine tot mai puțin predictibilă, ceea ce afectează procesatorii și comercianții prin schimbări de disponibilitate și costuri. O cercetare a Băncii Centrale Europene indică faptul că temperaturile extreme din vara anului 2022 au adăugat circa 0,7 puncte procentuale la inflația prețurilor alimentelor în Europa. Pentru familiile cu venituri mici, aceste creșteri se suprapun peste cheltuielile pentru locuință și energie, forțându-le să reducă calitatea alimentelor sau să sară peste mese.
Băncile pentru alimente observă o schimbare în sursele de surplus, deoarece comercianții din retail devin mai eficienți în gestionarea stocurilor. Din acest motiv, relațiile directe cu fermierii și producătorii devin esențiale pentru asigurarea cantităților necesare. În 2025, membrii federației din 28 de țări au redistribuit aproximativ 860.000 de tone de alimente, oferind sprijin pentru peste 13 milioane de persoane, cu scopul de a crește aceste cifre până în 2030.
Esteban Arriaga Miranda, CEO al FEBA, susține că parteneriatele pentru donarea alimentelor nu trebuie tratate ca activități ocazionale de responsabilitate socială corporativă. Acestea trebuie să facă parte dintr-o abordare structurată de gestionare a surplusului. Obiectivul federației este să ajungă la un milion de tone redistribuite anual și la 15 milioane de beneficiari până în 2030, prin investiții în transport, depozitare, procesare și personal calificat.
Risipa alimentară implică pierderea resurselor vitale precum apa, energia, terenurile agricole și munca depusă în producție. Un studiu din 2023 estimează că reducerea la jumătate a pierderilor alimentare în Europa până în 2030 ar putea economisi aproximativ 4,6 miliarde de metri cubi de apă. În România, Elena Dinu, director Advocacy și Dezvoltare în cadrul Federației Băncilor pentru Alimente din România, menționează că obstacolele includ dificultățile de depozitare, transport și infrastructura regională inegală.
Evoluția economică în România a prezentat semne de stagnare recentă, cu o scădere a PIB-ului de 0,6% în primul semestru. Această situație macroeconomică complică accesul gospodăriilor vulnerabile la hrană nutritivă, în contextul în care agricultura rămâne expusă fenomenelor meteo extreme. Nevoia de sisteme profesioniste și date fiabile pentru donarea alimentelor devine astfel o prioritate pentru combaterea insecurității alimentare în regiune.