Un nou studiu bazat pe 5.800 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit evidențiază o criză de încredere în cadrul Uniunii Europene. Deși majoritatea rezidenților își doresc o Europă unită și independentă, există un sentiment de dezamăgire profundă privind capacitatea de realizare a acestor obiective. Cercetarea indică faptul că un procent semnificativ de cetățeni vede actualul moment ca pe unul de declin, nu de progres.
Analiza dată de cercetare arată că 68% dintre respondenți descriu situația actuală prin termenii unei pierderi a normalității sau a unei deteriorări generale. În contrast, doar 12% consideră că Europa traversează o perioadă de renaștere. Cetățenii recunosc provocări majore, precum războiul, menționat de 43% dintre subiecți, presiunile economice de 33% și nevoia de autonomie internațională de 29%. Totuși, 74% consideră că instituțiile europene nu gestionează eficient aceste probleme de existență.
În ceea ce privește viziunea asupra viitorului, 73% dintre intervievați își doresc o Europă bazată pe unitate politică, pace și securitate. Doar 13% susțin ideea unei Europe mai mici sau a fragmentării actualului bloc. Paweł Zerka, cercetător la European Council on Foreign Relations, explică faptul că există un „decalaj de imaginație”. Oamenii își pot defini idealul, dar nu mai percep o cale credibilă de a ajunge din situația actuală la acel punct de destinație dorit.
Studiu clasifică alegătorii în patru categorii distincte, evidențiind impactul asupra politicii. Proeuropenii convinși reprezintă 19%, în timp ce categoria pesimiștilor cuprinde 39% din total. Aceștia din urmă, care includ și votanții partidelor de extremă dreaptă, văd Europa într-un mod negativ. O altă categorie, reprezentată de 31% dintre respondenți, este formată din nehotărâți care, deși păstrează un atașament emoțional față de proiectul european, se tem de incapacitatea instituțiilor de a acționa decisiv.
O problemă recurentă în discuțiile cu cetățenii este percepția de inerție și lentoare a proceselor europene. Aproximativ 32% dintre respondenți au menționat „lentoarea Europei”, un aspect critic în contextul actual. De asemenea, 30% au semnalat incapacitatea blocului de a-și apăra poziția în fața unor actori puterni, un fenomen ilustrat prin dificultatea de a gestiona presiunile externe. Această percepție de slăbiciune geopolitică afectează direct încrederea în eficiența deciziilor luate la nivel central.
Această criză de încredere apare într-un context în care ascensiunea partidelor de extremă dreaptă devine un factor de destabilizare pentru proiectul european. În timp ce cetățenii își doresc o Europă mai sigură și mai democratică, lipsa unor dovezi concrete privind direcția de dezvoltare îi împinge spre scepticism. Liderii europeni trebuie să demonstreze prin acțiuni concrete pe teme precum securitatea energetică sau schimbările climatice că integrarea rămâne o soluție viabilă.
